Azi e ziua lui Eminescu. Instrainat in timpul vietii, traficat dupa moarte. Dupa cum le-a convenit lor, unii l-au facut mistic, altii ateu, chiar socialist. O sa vin cu exemple. Propagandistii care s-au folosit de Eminescu merita tratamentul propus de poet – „sa-i imparti in doua cete, in smintiti si in misei.”
„Matale unde vrei sa fii? La Smintiti? Buuuun, faceti-i loc domnului la Smintiti, poftiti, domnu’, la Smintiti, enjoy!” C.T. Popescu, de pilda, a scris, prin 2013, ca Eminescu era ateu, argumentand cu niste versuri din „Imparat si Proletar”. Beleaua e ca omul de cultura Popescu le-a confundat, atribuind Poetului discursul Proletarului. Istorioara ozenistului cu gecuta de fochist a facut valuri in baltoaca noastra literara. Criticii au ras de s-au stricat. Cei mai multi pe blat, fiindca le era teama de intelectualul Popescu.
Bulevardele si Casele de Cultura Mihai Eminescu nu ma intereseaza. Cand romanii trec zilnic cu masina peste tine sau intra in cladirile care iti poarta numele ca sa faca nunti cu manele – atunci metafizica si metrul antic se duc in „neamul nevoii”, injuratura preferata a lui Eminescu. Nici Eminescu pervertit de manuale nu ma atinge. Eminescu al meu e in doua statui. Cea din fata Ateneului Roman, a lui Gh. D. Anghel, si pe Faleza din Constanta, in bustul de bronz al lui Oscar Han.
Despre statuia de la Ateneu, un scriitor (T. O. Bobe) a exprimat, intr-un numar celebru al revistei „Dilema”, urmatoarea parere: „Ma intreb cum sa nu razi in fata unui Eminescu nud si cum sa nu-ti inchipui instantaneu figurile altor scriitori in aceeasi ipostaza. Ganditi-va la Maiorescu avand un stergar in jurul soldurilor, la Caragiale camuflandu-si Doamne iarta-ma cu palaria, la Hortensia Papadat – Bengescu in costum de baie, la Sadoveanu cu suncile revarsate peste snurul boxerilor. Si totusi, in fata Ateneului nimeni nu hohoteste.” M-am amuzat, recunosc. E observatia (speculatia) omului si e pusa in pagina cu talent. Totusi, ba, baieti, lasati statuia lui Eminescu de la Ateneu macar pentru faptul ca un eretic al literaturii mai mare ca voi, Geo Bogza, se ducea acolo an de an, pe 15 ianuarie, si depunea flori!
Iar pe Faleza din Constanta, Eminescu se afla pe singura lui proprietate din Romania. E un loc atat de potrivit pentru el – in stanga, Farul Genovez, in spate, la cateva sute de metri, Hotel D’Angleterre (ma rog, acum se cheama „Intim” si e o ruina), unde a locuit, zece zile, in 1882, iar in fata, loja de diamante si cupru a valurilor – incat Poetul nici nu mai are nevoie de sentimentele si scalambaielile noastre. In 2011, bustul lui Eminescu de pe Faleza a fost vandalizat.