1. 4 Martie 1977. 47 de ani de la devastatorul cutremur. Din 1965 până în 1989, Ceaușescu n-a nimicit, în Sectorul 1, cât seismul în nici două minute. Dar Ceaușescu a pus și la loc. S-a prăbușit Blocul Nestor la cutremur, a apărut Hotel București – azi Radisson. Comuniștii, când se întâmpla o nenorocire sau o făceau ei, încercau să compenseze. Fiind la fel de abraziv ca neomarxiștii care urăsc Catedrala Neamului, Gheorghiu-Dej a dărâmat Bisericile Brezoianu și Stejaru pentru a construi Sala Palatului. Iar în locul Muzeului Simu avem Blocul Eva. Azi, parterul și etajul 1 de la Eva ar fi trebuit să fie galerii Lafayette la scară mică. Dar acolo e o alimentară corporatistă, ca să vedeți în ce lume stilată trăim. Progresiștii (în traducere, comuniștii ăștia mici) se deosebesc de comuniștii vechi. Comuniștii noi nu construiesc nimic, pretinzând că iubesc spațiile verzi. Ecologeala e un pretext pentru a dinamita istoria și cultura.
2. O țară aflată în război vinde Europei nu numai grâu cu boabe cât cireșele. Vinde și pui de gostat mai grași decât curcanii ajunși la maturitate. Puii ăia cred că au primit pensii speciale încă de la eclozare. Să facem un sondaj. După doi ani și ceva de război, ce cred europenii despre singura țară din lume în care agricultura de front e mai productivă decât agricultura pe timp de pace? De la o zi la alta, de sâmbătă până duminică și de miercuri până joi, oare compasiunea europenilor, față de acel popor, crește?
3. O temă la modă: Educația. Perioada interbelică. Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu. În prima zi de școală, directorul strângea elevii în careu și aducea în fața lor un morman de scrisori de recomandare, de „pile”, cum zicem azi, primite de la miniștri, personalități culturale și bancheri. Plicurile erau nedeschise. Și directorul le ardea în fața elevilor. Anii 2023-2024. Fete de 14-18 ani, din America și Japonia, vizitează Parisul. Avem de-a face cu „un pelerinaj al fanilor de seriale”. Mai exact, al serialului „Emily in Paris”. Fetele nu se duc să vadă Domul Invalizilor, Luvrul sau pe unde au trecut Balzac și Hugo. Ele se duc după „Emily in Paris” și caravana hollywoodiană. Poate că una dintre domnițe a auzit de Colina Montmartre. Nu cred că a făcut bine. Pe Toulouse-Lautrec trebuie să îl valideze Emily.