Cand Patapievici era sef la ICR, am scris ca multa lume degeaba scolita vede un geniu in aceasta broasca. Nu de curte, nici de lacoviste, scuze, testoaso, scuze, raioaso! L-am considerat pe Patapievici o broasca ruginita, de yala defecta, montata la usa vandalizata a culturii romane. Exageram cu gratie, pentru ca Patapievici era de acolo, le nimerea, uneori le si potrivea. Iar pentru artele plastice a fost un manager bun.
Acum, PSD-ul lui Dragnea a trecut la teleormanizarea culturii. Acesta este pacatul pesedistilor. Ei cred ca, pe baza voturilor, se poate orice. Nu, nu se poate! Daca in ceea ce priveste abuzurile din justitie le dau dreptate, cand vine vorba despre cultura, voturile n-au cum sa inlocuiasca prestigiul. Desemnand-o candidat pentru sefia ICR pe fashionista Liliana Turoiu, Dragnea a dovedit ca a ramas acelasi taran de oras. Prezentarea cucoanei a fost una de coafor. „E o promovare pentru omul de cultura care sunt”. Cand vorbesti asa despre tine dovedesti ca ai un complex. „Mi-am adus aportul”. Femeia de cultura si-a adus aducerea! Degradant! Dar nu s-a oprit aici. E perseverenta. „Aducand un aport in sensul cunoasterii si vizibilitatii si identitatii vizuale”. Si vizibilitate, si vizuala, jenibil, jenibil! Pe urma l-a atacat pe Dan Perjovschi. Nu m-au fascinat niciodata desenele de presa ale lui Perjovschi, tinand cont ca in ziarele noastre au publicat metafore grafice Jiquidi, Tonitza, Ressu, Iser, Petrescu-Gaina. Dar Perjovschi, cu tot cu guguloaiele lui, nu-i de nasul modistei Lili. Dragnea, nu confunda ICR cu un camin cultural! Individule amfibiu si vascos, recunosti ca ai o problema de cand ti-ai cumparat plasma? E ingusta, plasma e foarte, foarte ingusta si nu poti sa pui pe ea pestele de sticla colorata, asa cum il puneai pe televizor!