1. Un subiect despre care s-a scris puțin și cu milă. E vorba despre cântăcioșii și actoriștii prezenți la înscăunarea lui Nicușor Dan. Niște dobitoci obraznici. Și, ca să mă exprim ca useriștii, le doresc ”DNA să vină să vă ia!” tuturor primarilor care vor mai strica bani publici pe aceste voci de bomfaier cu dinții infipți într-un buștean căutat de toți urșii cu diaree. Ne bate austeritatea la ușă, gata cu aceste ciocănitori vopsite și vândute pe post de privighetoare! Cântăceala este cea mai rentabilă minciună și cântăciosul este cel mai apreciat escroc. Primarilor, dacă sunteți inculți, n-am ce vă face! Dar măcar de frică să știți. Bani pentru elevii cu merite, pentru pictură și literatură nu dați, în schimb spargeți sume ce ar trebui să ajungă la școli sau spitale pentru oooo, eeee, iiii, aaaa, ca să urce pe scene toată ornitologia – ciocârliile de muzică populăroasă, fazanii din hip-hop și alte cucuvelele. CÂNTACIOȘII SĂ TRĂIASCĂ DIN BILETE VÂNDUTE, IAR PRIMARII SĂ SE DUCĂ LA PUȘCĂRIE DACĂ MAI SPARG FONDURI PUBLICE CA SĂ-I PLĂTEASCĂ PE ACEȘTI DILIBADIȘTI.
2. Deficit, recesiune, prețuri în creștere. Salariile rămân la fel, dar puterea de cumpărare va scădea cu 50%. România va participa cu o jumătate din jumătatea rămasă la războiul de vizavi și pe urmă la reconstrucția Ucrainei. Așa că îi rog pe useriști să-mi răspundă la două întrebări. Eu trebuie să mă bucur că ajung la 25% din ce îmi permiteam înainte? Câți oameni le dau fraților și surorilor (mă refer la frații și surorile din aceeași mamă și tată, nu la ”fratili meu” în variantă lăutărească) jumătate din ce au? Nici 0,1%. Nu împărțim cu rudele de sânge, dar împărțim cu necunoscuții, sigur că da.
3. Oare ce mai face traficantul de baliverne pe nume Georgescu? Cred că s-a săturat să baliverneze pe canapea. Se obișnuise să baliverneze cu folos, în campania electorală. Acum balivernează ca un amator. Vreme de șase luni a balivernat la modul profesionist.
4. Vă recomand un roman. ”Câteva nopți și încă una” de Isidoros Zourgos. Tradus de Ana-Maria Lucescu. Să înveți o limbă străină e greu. Să traduci o carte e infinit mai greu. Iar Ana-Maria Lucescu n-a tradus din franceza sau engleza, ci din greacă. Pe care n-a învățat-o în școala generală sau la liceu, când asimilezi mai ușor. Un traducător slab poate strica o carte bună. Un traducător bun poate înfrumuseța o carte slabă. Ana-Maria Lucescu a tradus cu virtuți literare un roman foarte bun al unui scriitor grec. I-aș dori lui Isidoros Zourgos să aibă și în alte țări din zona noastră norocul pe care l-a avut în România, pentru ca această poveste ispititoare, crudă și dulce să ajungă în toate librăriile prestigioase din Balcani.