1. O duduie reporter a zis la o televizie că „războiul stagnează”. Așa că ar fi bine să ne aducem aminte de vaccinare și de Dan Barna, vicepremierul din acea perioadă fericită a patriei. „Vaccinarea nu se scrie/ pe o foaie de hârtie,/ ci pe-o inimă curată,/ s-ajungă la sănătate.” Versuri de Dan Barna, poet care are un teren în Rășinari, satul unde s-au născut Goga și Cioran, dar a atribuit literaturii populare niște versuri de Goga. Vă dați seama ce s-ar fi întâmplat dacă însăilarea asta ar fi aparținut Vioricăi Dăncilă? O măcelăreau canibalii trotinetiști din partidul Fred și Barna. Domnul Barna e mai incult decât un ștergar dintr-o bucătărie de chirpici – „bărbățelului să-i faci/ pască drob și cozonaci” – dar a fost marele câștigător al alegerilor organizate pentru eroica diaspora din Noua Zeelandă. Și televiziile ne-au anunțat: „Noua Zeelandă este prima țară în care s-a terminat procesul electoral. Pe locul întâi, detașat, Dan Barna!” Români deștepți în Noua Zeelandă. Să vină și să ne deschidă mințile, mulțumim!
2. Să nu-l uităm pe românul din Canada. Întotdeauna trebuie să ne deștepte și un român din Canada. Războiul din Ucraina îl poate înțelege doar un român din Canada. Chestia asta am preluat-o din Franța intelectuală de după Al Doilea Război Mondial. „Ia să-l mai ascultăm noi și pe băiatul ăsta de departe, fiindcă noi, francezii, vorbim de 500 de ani și ne-am sleit.” Rolul băiatului de departe l-au interpretat, pe rând, algerianul Camus și românul Cioran. Am și eu un român care a stat doar trei ani în Canada și, o să vă surprind, e deștept și simpatic. „M-am dus la cinema în Canada. În fața mea era unul cu o găleată. Io credeam că vrea să-și zugrăvească bucătăria. El își luase înghețată la găleată. Am luat și io o găleată, să nu mă fac de râs. Dar o găleată cu popcorn. Dacă iei cu un dolar o găleată cu un kilogram de floricele, pe urmă ți se umple găleata gratis de câte ori vrei tu.”
3. Am fost la un restaurant din Constanța cu un amic prosper din Brașov. Om la vreo 60 de ani. La masă – lume multă. Prosperul ne-a tocat la cap două ore. „Bă, primitivilor, comuniștilor, digitalizati-vă, totul e online, e mai bine ca înainte, digitalizarea e o minune!” Am plecat cu mașina lui. Știți ce avea pe bancheta din dreapta? Vreo 15 elastice pentru bani. Normal că i-am zis „dom’le, dar câte teancuri ai digitalizat!”
