1. Nu vreau să vă întristez, dar Corona nu se va termina nici când se va termina. Un om deștept de pe facebook a scris că virusul e ca autostrada. Trebuie să mai mergi 20 -30 de kilometri înainte de a ieși pe “bretea”. La noi, cred că drumul e de 300 de kilometri. Beleaua e că n-avem 300 de kilometri consecutivi de autostradă și ne vom duce în bălării.
2. Bestiile securiste îi fac “dezertori” pe doctori. Ne, ne, ne! Medicii nu sunt soldați. ÎN URGENȚĂ, PRIMA REGULĂ E SIGURANȚA SALVATORULUI. Iar regula n-am scornit-o eu. Există un spital la Napoli (da, Napoli, nu Zurich, Oslo sau Berlin!) în care nu s-a infectat niciun cadru medical. Dar ce costume de cosmonauți au doctorii! La noi, primul “dezertor” a fost Costache, ministrul tefelist al Sănătății. Suntem un popor uriaș! Eu propun să vă trateze Doctor Justice. Nu-i vorba despre suava Monica Macovei. Doctor Justice e un personaj de bandă desenată din Pif, eheee, eram eu copil…
3. Și cine îi acuză pe medici? Cântăcioșii furajați de primari și zdrențele de ziarici care cerșesc ȘI ACUM pe Patreon. Cea mai mare zdreanță de ziarici este zdreanța cerșetoare pe Patreon. Când cineva cere sprijin pentru un bolnav de cancer, nu numai că nu primește niciun ban. Nu ia nici măcar un like. Dar zdrențele de ziarici cerșesc pe facebook și înjură corupția. Zdreanțo de ziarici, vino acum aici, să-ți dau io bani din arici!
4. O prietenă din tinerețe mi-a zis “mai oprește-te, că dacă te muști de limbă, te otrăvești!” Văd că doamna e vie.
5. Reiau. Tefeloazele spurcă elitele profesionale care vor să demisioneze. Demisia e legală în capitalism. Medicii au copii acasă și trebuie să-și apere familiile. Lumea asta n-au construit-o vitejii, ci oamenii talentați. În general, vitejii nu au altă vocație. Viteaz poate fi și un tâmpitozaur fără instinct de conservare. Dar același tâmpitozaur nu poate fi un creator.
6. Și în timp ce îi măscăresc pe medici, tefeloazele sunt în silenzio – mucles – fermoar la plisc – blat vizavi de lombarzii și catalanii care intră în țară. De ce ? Fiindcă acei analfabeți (scuze, nu sunt toți analfabeți) reprezintă speranța de vot a noilor partide, pe fondul greșelilor făcute de Iohannis, de Orban și de primarii pesediști. Sunt de acord, sasul elocvent ca un Trabant, Orban și lacomii grețoși din PSD sunt depășiți. Dar combinația Piața Victoriei – Diaspora sub opt clase poate reprezenta distrugerea TOTALĂ a României.
7. “Vezi, bă, că o să te bată diasporezii!” Ăia care știu să citească nu mă vor smardoi. Dar mă vor bate cei nealfabetizați. Cum așa? Simplu. Un șmecher adevărat nu citește. Un șmecher adevărat își angajează cititor. Închiriază un userist vicios. Demonstrația – imediat! Voi cita din povestirea “Lupul sub fereastră”, de Fănuș Neagu. Tot pasajul de la punctul 8 e de nea Fane. Nu-l pun între ghilimele normale, pentru că ar urma cele franțuzești și ar complica lectura.
8. În urmă cu aproape o sută de ani, barbugiii de pe maidanele dintre București și Podul Basarab își aveau fiecare puștiul lui pe care-l plătea să meargă cu el la cinema. Barosanii analfabeți spărgeau semințe de floarea soarelui sau sugeau caramele și puștii dădeau în clocot lângă urechea lor, citindu-le replicile. “Vă iubesc, contesă, inima mea bolnavă de suferință vă aparține!” “Ah, milord, la grea încercare puneți o biată femeie!” Într-o zi, marelui cneaz al păturii pe care sfârâiau babaroasele i s-a îmbolnăvit cititorul. L-a luat cu împrumut pe Nifon (micul cititor, viitor pustnic – Nifon chiar a existat, n.m) și s-au dus la Marconi. Rula un film italian, începând cu o scenă în care niște golani din Napoli se băteau pentru un portofel șterpelit: “Nenorocitule, lepră, încornoratule!” Iar micul Nifon îngâna serafic: “Vă iubesc, contesă, inima mea zbuciumată…” “Ah, milord, citesc în ochii dumneavoastră…” Jart! Hârșt! Pleosc! Marele cneaz pricepuse pe loc că micul Nifon n-ajunsese la școală, fuma derbedeul, și ca să facă rost de țigări, se dăduse alfabetizat…”