1. Franța s-ar putea să n-o lase pe Marine Le Pen să candideze la următoarele alegeri, iar pentru Sarkozy procurorii au cerut șapte ani de pușcărie. Vedeți? Facem noi ce zice Macron, dar și Franța se ia după noi. Important e că Macron, Marine Le Pen și Sarkozy să-și aducă aminte de o expresie a lui Corneille. ”Îți trebuie memorie bună când minți.” Am scris ”să-și aducă aminte” pentru că Macron, Le Pen și Sarkozy, spre deosebire de politicienii noștri, chiar o știau. Ce să știe zugravul Bolojan sau galeriotul Simion despre Corneille? Macron, Marine Le Pen și Sarkozy se exprimă fastuos, au adjective reverberante. Ai noștri vorbesc cu ”e OK, nu e OK, așa e mai OK.”
2. În 2024, Marine Le Pen l-a vrut premier pe Bardella, supranumit ”Regele Tik-tok.” Na, că suntem sub francezi la tik-tok! Partidul moștenit de Marine Le Pen de la tatăl ei e un fel de AUR al nostru, dar are și ceva distincție, nu doar cocleală.
3. Televizia bugetofagă face și lucruri bune, însă pe posturile care nu se văd. TVR Sport a difuzat duminică după-amiază un documentar despre bombardarea stadionului Giulești, în 1944. Dar în primele 10 minute, mai mulți istorici au vorbit despre ”covorul de bombe așezat de americani deasupra Bucureștiului, în data de 4 aprilie 1944.” În duminica Paștelui. Peste 3000 de morți și 2000 de răniți. Iar seara, TVR Cultural ne-a regalat cu ”Scandal la Sorrento”, cu Sophia Loren și Vittorio de Sica.
4. Filmul despre bombardarea stadionului Giulești (de fapt, despre bombardarea Bucureștiului) ar trebui să-l vadă și fanii Kamalei și ai lui Biden din România. Mai ales că acum nu mai funcționează tabuurile americane. Spărgătorii de seifuri din filmele hollywoodiene sunt niște amatori în comparație cu politrucii români care forțau clanțele ambasadei cu limba.
5. Citez cu modestie din mine. Text publicat pe 25.11. 2021, în ”Național.” ”Pe 4 aprilie 1944, când a fost bombardat și Muzeul Kalinderu, s-a țicnit Pallady. S-a țicnit total, fiindcă mizantrop era dinainte. Pe simezele din Muzeul Kalinderu erau 140 de lucrări de Pallady. Tot atunci s-au pulverizat colecțiile Lazăr Munteanu și Victor Eftimiu. La sfârșitul secolului XIX, Lazăr Munteanu stătea cu chirie în Casa cu Lei din Constanța, care aparținea unui armean, văr cu Zambaccian. Lazăr Munteanu avea colecție de artă, iar Zambaccian s-a îndrăgostit de pictură în Casa cu Lei. După bombardamentul de pe 4 aprilie, Victor Eftimiu s-a certat cu marele pictor George Dărăscu, pentru că Dărăscu avea cele mai multe lucrări în colecția Victor Eftimiu. Lazăr Munteanu nu a mai vrut să știe nimic și a murit în scurt timp.”
6. Despre 4 martie (cutremurul din 1977) s-a tot vorbit. Despre 4 aprilie – mai subțire.