Într-o societate hapciupalitică, în care adulții vor să desființeze premiile școlare, minorul David Popovici ne-a dovedit că suntem sub apă. Bineînțeles că l-au aplaudat și rechinii din acvariul politic, și stavrizii de pe centurile de socializare, și balenele de la coafor. L-au lăudat și ziaricii, pentru că au avut și ei slipuri.
Nici eu n-am fost mai tare decât ziaricii. Mi-a spus Geo Raețchi, în urmă cu vreun an, în timpul Olimpiadei de la Tokyo, să scriu ceva despre Popovici. Dar ce, am fost fraier să-l ascult? Am mers pe vechea expresie „dar Popovici când trage la poartă ?” Asta e din anii ’50, când fotbaliștii Valentin Stănescu și Bazil Marian au fost la un concurs de gimnastică și au avut această nelămurire. Raportându-ne la trosbalul transformat, după 2014, în Daciada corporatistă, întrebarea corectă ar fi fost „dar Popovici când dă șapte centrări consecutive prin spatele porții?”
Ziaricii nu trebuie ascultați niciodată. Dacă Anghel Iordănescu s-ar fi luat, în America ’94, după numărătorii de cornere, Ilie Dumitrescu n-ar fi jucat cu Argentina. România a învins vicecampioana mondială cu 3-2, iar Ilie a marcat două goluri. În primele trei meciuri, Ilie a fost șters și presa l-a desființat. Când mâzgălesc sau latră despre trecut, ziaricii sunt bunicei. Când vorbesc despre viitor sunt catastrofali. Ei n-au înțeles că fotbalul are o singură șansă: să fie condus de un fost mare fotbalist. Nu se poate? Atunci să vină măcar un fost fotbalist bunicel. Claudiu Răducanu, de pildă (dincolo de faptul că a vrut să locuiască într-un blocnotes și a întrebat, într-o vară toridă, cine e cetățeanul „Caniculă”), ar fi mai meseriaș decât toți șefii din FRF de azi. Spre deosebire de ei – oameni cărora cu greu le poți găsi o calitate – bietul Claudiu avea una: intuiția în careul de 16 metri.
Revenind la Popovici, să știți că patria a dat un înotător mai mare ca el, dar acesta nu a fost lăsat să se afirme. E vorba despre Traian Băsescu. Sorin Roșca Stănescu a povestit că încercatul matelot „are, în plan politic, curajul înecatului. Pe nava Biruința, când a avut loc o răscoală, Băsescu a fost legat de picioare, legănat deasupra mării, și de acolo continua să-i înjure pe marinari și să-i amenințe cu carcera. Până la urmă, aceștia s-au intimidat, l-au pus în libertate, iar Băsescu i-a băgat rând pe rând în carceră.” Ce au ratat marinarii! Dacă l-ar fi aruncat peste bord, Băsescu ar fi țipat ca Tarzan în timp ce ar fi despicat întinderile maritime în stilul fluture, ca să-și salveze Sirena aflată în valurile din Bulgaria și Costa Rica.