1. La ieșirea din sediul PNL, domnul Dan Șucu a declarat „nu mă interesează zona politicului.” Corect. Așa fac și eu, dacă mă întâlnesc cu cineva când ies dintr-un anticariat sau dintr-o farmacie. Îi spun că am fost să cumpăr brânză.
2. Până mai ieri, politicienii noștri erau acuzați că au furat banii de la asfaltare, de la panseluțe, de la renovări (școli, spitale, muzee). Și manevrele astea le decontau (rar și cu pierderi neglijabile de procente) în fața electoratului. Peneliștii și pesediștii s-au dus la pușcărie pentru fapte mai mici decât cele pentru care ar fi trebuit cu adevărat să plătească. Acum, auzim că maeștrii Ciolacu și Ciucă sau prietenii lor ar fi păcălit Bursa din Toronto. Să presupunem că ar fi așa. Pe cine interesează chestia asta? Românilor le pasă de bursa din Toronto ca de concurența la hochei Montreal – Calgary. Habar n-am dacă există așa ceva și cum se numesc echipele din Montreal și Calgary.
3. Bursa, dom’le, ce chestie extraordinară, îmi amintesc când au pierdut la bursă niște „actoriști” (Nic. Iliescu) din România. Ce-am mai râs atunci! Bursa e un cazino pentru sclifosiți, iar românul (gomos sau nu) nu se simte bine dacă nu e escrocat. Ca să poți câștiga, trebuie să ai puterea să te retragi după ce ieși puțin pe plus, nicidecum să crezi vrăjeala agentului, care te minte la telefon „lasă-ți banii să joace în continuare, fiindcă acea companie n-a ajuns încă la maturitate!”
4. Am o întâmplare, dar nu e despre bursă, ci despre o golăneală din aceeași gamă. Mi-a spus un șef de service al unui brand auto că nu prea mai sunt mecanici pe piața de profil. „S-au lăsat de muncă, pur și simplu s-au lăsat de muncă.” N-am înțeles, recunosc. „Au plecat în străinătate? Ei câștigau bine și aici.” „Nu, dom’le, stau acasă și se ocupă de criptomonede.” Excelent. De-aia au scornit afacerea cu criptomonede bagabonții ăia cu școală multă, experiență multă, șmecherie multă. Ca să se îmbogățească din pat băieții cu studii medii care locuiesc în Militari.
5. Am mai scris despre „Lupul de pe Wall Street”, un film despre minciună și tupeu, despre averi făcute din bani care nu există. Wall Street este paradisul impostorilor persuasivi, bănuiți de genialitate fiindcă nu seacă niciodată conducta cu fraieri. „Lupul de pe Wall Street” a fost regizat de Scorsese, care a devenit celebru datorită filmelor cu mafioți. Dacă pe gangsteri i-a înfățișat cu căldură, developând o lume guvernată de grandoare, fidelitate și sânge, Scorsese îi studiază pe brokeri ca pe niște gândaci, care cresc doar când îi pune el sub microscop.