Priceputa doamna Monica Macovei a vorbit in Parlamentul european despre controlul banilor cash. Adica a avut, in numele capitalismului, o propunere profund comunista. De ce? Pentru ca i se permite. In urma cu multi ani, un pesedist destept mi-a spus clar: „la Bruxelles putem sa zicem noi orice, ca oricum e crezuta doar Monica Macovei.”
Asadar, doamna Macovei a cerut ca pragul de 10.000 cash de euro de persoana sa fie coborat la iesirea sau la intrarea in UE. Pretextul este, normaaaaal, terorismul. Daaaa, terorism de desene animate cu 10.000 de euro! Cu suma asta poti sa-ti cumperi cel mult o masina la mana a doua, dar dai mult sub 10.000, ca te mai costa benzina, actele, o noapte – doua la hotel, mancarea. Daca te mai lungesti si la o masa cu vinul casei, nu cu Chateau Lafite, iti mai iei o rabla de 5.000. Sa nu uitam de sotie. Daca ii aduci si ei un cadou, cum face orice domn, iti iei motocicleta cu atas. Ce terorism viseaza Monica Macovei? Si cat ar vrea sa fie pragul ala? 300 de euro? Sau poate si mai jos, ca in tabara ceausista – „ia, mama, 50 sau 100 de lei, sa ai de un telefon, de un suc si de o vedere, ca nu-ti trebuie bani, mancarea de la cantina e buna si ajunge!” Interesant, foarte interesant. N-ai voie sa te duci in America, in Qatar, dar nici in Anglia, Elvetia, Norvegia cu 10.000 de euro, ca se pune Monica Macovei closca pe banii tai. N-am amintit Turcia si Rusia, ca sa nu dilibadeasca deontologii refrenul ala cu Putin si Erdogan. Dar despre MCV cand ne mai povesteste doamna Macovei? Exista in UE tari, spatii, insule (Grecia, Bulgaria, sudul Frantei, Corsica, Sicilia) carora li se rupe de MCV. Ca sa acosteze clandestin, cu barca, pe un tarm al Stramtorii Messina, albanezii le platesc sicilienilor sau calabrezilor 1000 de euro de persoana. Dar daca vor sa plece inapoi intregi si cu ceva marfuri, trebuie sa scoata 2000, ca nu te joci cu banditii Marii.
In conditiile astea, mi se pare amuzant discursul multor politicienii pesedisti, care zic „in esenta, DNA e buna, ea trebuie sa existe, dar…” Ce e dupa „dar” nu mai conteaza. Oamenii nu invata nimic din ce li se intampla. PNA (Parchetul National Anticoruptie) a fost stramosul DNA si a aparut pe vremea lui Adrian Nastase pe post de sperietoare pentru adversarii politici. Numai ca sperietoarea lui Nastase s-a transformat in calaul lui Nastase.
Tema suporta inca o divagatie. Masurile anticapitaliste luate de angajatul montat la varful Statului. Cand e pus in functie, bugetarul de Top executa. „Mi-l rezolvi pe ala, il distrugi!” Si il rezolva, il distruge. „Maine mi-l mananci si pe ala!” Si il mananca. Dupa un timp, insa, angajatul la Stat isi zice „i-am facut pe aia fiindca am primit ordin, dar nu pot sa-i fac si pe altii din proprie initiativa?” Si se apuca sa-i faca. Si devine mai periculos decat cei care l-au pus in functie. Iar daca are posibilitatea, exact pe fostii sefi ii va sicana cu cea mai mare placere sau ura – totuna, placerea si ura ajung sa se identifice.