Pe plaja, la Mamaia, cu prietenii. Unul dintre ei m-a luat repede. „Hai sa-ti dau un subiect. Cand mi se strica una-alta acasa, ma rezolva un inginer electronist. Mi-e si rusine de el, dar e baiat destupat la minte, trece cu seninatate peste situatie. De data asta aveam o lucrare mai grea, niste fire montate in curte, intrau pe nu stiu unde, nu te bag in detalii, ca niciunul dintre noi nu se pricepe.
Inginerul a venit cu un ajutor, iar ala a scos niste pamant si a murdarit aleea asfaltata. Eu – nervos.<<Ba, tu nu esti bun nici de sapa! Ce meserie ai?>>. Tine-te bine! <<Sunt inspector criminalist.>> Am ramas masca. M-am repliat putin, dar nici nu se facea sa-l pup in fund. Am schimbat doar tonul. <<Si ai rezolvat vreun caz?>>. <<Bineinteles. Cel mai interesant a fost cand am prins un criminal dupa urma urechii, lasata pe o usa. Recidivist. Il aveam in baza de date, cu fotografii, amprente, inclusiv faciale, tot. Japoneza omorata la Balotesti ar fi scapat daca aveam 3-4000 de lei sa facem ADN-ul criminalului. Si asta era recidivist, un fel de Ramaru. Dar asta e,stam rau cu banii, noi nu suntem la Rutiera! In timpul liber mai muncesc pe unde apuc, fiindca am facut un credit pentru apartament, in franci elvetieni.Francul era 1,8. Acum a sarit de 3,6. >>. Ce sa-i mai spun? L-am rugat sa lase treaba si l-am invitat sa facem un gratar!”.
Dupa ce prietenul a terminat povestioara, n-a comentat nimeni. Mie mi-a trecut repede, ca gasisem alt subiect. Iesea din mare Mioara Mantale. Arata chiar bine, desi mai are de dat jos. Cum nu ma prind nici rolul de paparatoi, nici cel de indignat, am admirat-o pe politiciana specializata in cosmetice, pentru ca se etaleaza la Mamaia. Isi permitea si un Monte Carlo.