Uniunea Securiștilor din România nu mai e în guvern, dar noul cabinet al generalului Ciucă are 16 miniștri care au terminat Colegiul Național de Apărare. Acest Colegiu Național de Apărare reprezintă „Academia Ștefan Gheorghiu” de tip nou. SNSPA – așijderea. La Ștefan Gheorghiu ajungeau și șefii de CAP. Nu înveți nimic la Colegiul Național de Apărare, dar te alegi cu o diplomă care te azvârle într-o elită apucătoare și protejată de Stat.
Cunosc mulți absolvenți ai școlii profesionale de teleghidați. Au auzit de generalul Kiseleff și de mareșalul Prezan de pe Waze. Napoleon era un pitic, dar și un cognac, pe care ei îl sting cu bere la chermezele lor. Iar dacă îi testăm la geografie, toți la un loc nu știu cât bucătarul Ismail, din „Toate pânzele sus!”
Era o emisiune, habar n-am dacă mai e, „Vrei să fii miliardar!”. Cei 16 din guvern vor fi sau sunt deja miliardari fără să răspundă la întrebări, că oricum n-ar nimeri nici răspunsurile din faza preliminară. Până acum râdeam de ei fiindcă au mai multe doctorate și masterate decât cărți citite, dar sunt depășit. Actualul guvern poate să producă și niște mareșali, dacă socotim covidul un război. Am avut stare de urgență? Atunci să trăiți, domnilor mareșali! Mareșalii nu vor fi toți la fel. Vom avea mareșali de simpozion și mareșali care mănâncă mititei și beau vin din damigeană. Pe mareșalii de simpozion îi va apăra expresia unui francez – „cultura este ce-ți rămâne după ce ai uitat totul”. Iar ei s-au născut snobi amnezici și adaptabili.
Colegiul Național de Apărare înseamnă „băiatul e verificat, noi îl controlăm”, dar înseamnă și visul împlinit al neamului prost. Singura cultură a acestor băieți este numărătoarea. De bani, de voturi, de relații, de tinichele trecute în CV.
O țară care s-a predat sau a întors armele e condusă de absolvenți ai Colegiului Național de Apărare. Întrebarea este dacă acești oameni cunosc sau desconsideră poporul. Ambele răspunsuri sunt valabile, în ordinea prezentată de mine.
Vorba aia, „dacă baba avea un coif, era ministru de război.” La glume din astea era bun Pamfil Șeicaru. Dădea titluri scandaloase și pe urmă se scuza pe motiv că ar fi apărut greșeli de tipar. Cea mai abrazivă a fost „Trei ore în vagi/o/nul regal. Regina Maria, o piz/l/dă pentru Marina Română”.
