De vreo luna, presa sportiva se lamenteaza ca Steaua a pierdut sigla. Steaua e o echipa atat de glorioasa, incat nu traieste — cu tot respectul pentru heraldica, culori, istorie, sentimente — dintr-un abtibild al Armatei.
In ’86, cand au castigat, la Sevilla, Cupa Campionilor Europeni, Boloni si Lacatus nici n-au jucat in rosu si albastru. Problemele celei mai blazonate echipe romanesti sunt angajatii si colaboratorii care-si bat joc de banii lui Gigi Becali si de viitorul Stelei.
La obiect, pe cifre, fara patima! Steaua a platit in jur de un milion si jumatate de euro pentru Tatarusanu. L-a dat gratis. Habar n-am cine-i genialul agent al lui Tatarusanu. Sanmartean si Szukala vor pleca la vara, tot gratis, cu doamna Prodan. La fel si Latovlevici, dar nu cu madam. Strategia e simpla si perfida. „Stam la panda sa ramana jucatorii liberi si, in ultimele sase luni de contract, negociem de pe pozitii de forta!” La fel putea proceda si Chipciu, impresariat de fratii Becali. Chipciu, insa, si-a prelungit contractul, pe mai multi bani, iar Steaua va incasa, in cazul unui transfer, niste milioane de euro. Pe Chiriches si Gardos, aflati sub contract cu firma fratilor Becali, Steaua a luat peste 15 milioane de euro (8,5 si 6,7).
Comparati dumneavoastra, ca sa nu ma acuzati ca sunt prieten (da, sunt!) cu fratii Becali. Reiau: Chiriches + Gardos = 15 milioane de euro, Sanmartean + Szukala = zero lei. Domnule Tolontan si bai, ziaricilor, pe astea nu le anchetati? Contestati si evidenta, daca va permiteti! In urma cu peste 10 ani, cand Sanmartean nu era „marele Sanmartean” si juca la Bistrita, pe Sanmartean s-au luat niste bani. Azi, cand il comparati (pripitilor!) cu Messi, Sanmartean va pleca moca. Steaua a ajuns o vitrina nepazita, de unde doamna Prodan se va tira cu giuvaerul suporterilor.