1. Panică la metrou, au cedat frânele unui tren la Piața Romană. Mi se pare normal. Pe 23.08.2021 scriam așa în „Național”: „Din martie încoace, presa useristă tot pomenește despre eventuale concedieri sau reduceri salariale la metrou. Interesant. Și cine va mai face revizii? Un om care se ocupă, de pildă, de siguranța circulației se formează în cinci ani. (…) De câteva luni circulă povești și despre privatizarea metroului. S-a spus chiar că în martie sau aprilie 2021 ideea asta ar fi fost pe ordinea de zi a C.A. Domnul Drulă e frumos, deștept, onest și patriot, nu face el așa ceva. Ar însemna ca în București să fie primul metrou privat din lume.” Comentariul firesc ar fi fost „aveți ce ați votat.” Pardon. Noi avem ce n-am votat. Trotinetiștii cu suflete de buldozer au 7% în sondaje, dar ar intra în parlament și cu 2%. Pentru ei sunt convins că s-ar modifica pragul electoral și pe urmă ar prelua Sănătatea și Transporturile. S-a întors covidul, e nevoie de parțial eclozați.
2. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc îl hărțuiește pe Adrian Păunescu și pe lumea cealaltă. Păunescu a avut atitudini comuniste și anticomuniste. Vreau să văd și eu o atitudine anticomunistă a unui membru IICCMER înainte de ’89, fiindcă anticomunismul la seral e simplu. Baiețașii de la IICCMER trăiesc bineeee din bani publici. Atunci trebuie controlați, vreau să văd eu că stau opt ore la serviciu ca să se bată vitejește cu o fantomă. 2022 minus 1989 egal 33. Acest calcul este foarte bun pentru sănătatea creierului. În 1980, Ceaușescu nici nu mai amintea despre Regele Mihai și despre „regimul burghezo-moșieresc”. Fiica mea are 10 ani. Dacă îi povestesc despre Ceaușescu îmi zice tataie în loc de tată. Pentru ea Ceaușescu e ca Baiazid și are dreptate. Ultimii șapte ani (1982 – 1989) cu Nicolae Ceaușescu au fost foarte grei. Dar ultimii șapte ani (din noiembrie 2015 încoace) au fost la fel de grei, pentru că am trăit pe pielea nostră recrudescența comunismului. Micii comuniști din Generația Gadget au reintrodus cenzura și restricțiile. Eu nu sunt de acord să cotizez la sinecura IICCMER.
3. Pe vremuri, levănțica nu era lavandă și o puneau bătrânele în dulap ca să scape de molii, hamsiile erau aruncate pisicilor, iar roșiile cherry creșteau pe câmp, erau considerate roșii sălbatice și nu le mânca nimeni, erau un fel de bastarzi ai legumiculturii. Dacă Elena Udrea a fost floarea de maidan a politicii românești, useriștii sunt roșiile cherry de după Colectiv.