1. Despre creșterea accelerată a poluării și depășirea limitelor ei se vorbește, în Occident, de 50 de ani. Primul summit de anvergură pe temă l-a organizat Grupul de la Roma în 1972. Dar poluarea nu a fost o prioritate politică, eco-radicalii furajați prin oengeuri au apărut mai târziu. Țările latine din Europa au avut etapa anticorupție în anii ’90. Pe urmă s-a trecut la Învățământ. Noi n-am terminat, în 2021, cu isteria anticorupție și vom merge în paralel pe trei fronturi: anticorupție (subiectul a devenit banal, dar e bun ca instrument politic), terorismul eco și introducerea emotimucilor (maimuțele galbene care se hlizesc) în programa școlară. Cred că vom avea și evaluare națională la emotimuci.
2. Protecția animalelor trebuie să se facă lovind în religie. Am citit că avem la Zărnești „Sanctuarul de urși”. Potrivit DEX, un sanctuar este „parte a unui lăcăș de cult unde se oficiază slujbe religioase; loc sfânt”. Dacă avem „Sanctuar de urși”, nu m-ar mira să apară și „Altarul mistreților” sau „Pronaosul veveriței”. Până la sanctificarea ursului Arthur nu mai e foarte mult. Oengeurile astea mai bine le-ar duce urșilor de mâncare în fundul pădurii, ca să nu mai coboare în orașe și sate. Brigadierii silvici de pe vremuri așa făceau. Ursul tomberonist, ursul schior (pe pârtia din Poiana Brașov), ursul care vine la selfie, ursul șpringar (intră în case) sunt specii apărute după revoluție. Urșii și-au schimbat obiceiurile. Și românii, la fel. Înainte aplaudau în avion, la aterizare. Acum aplaudă la înmormântări.
3. Tot din rațiuni ecologice, Cosette Chichirău s-a descălțat în Parlament. Și-a scos pantofii, dar nu și masca, iar această înlănțuire de atitudini mă scutește de comentarii. Probabil că așa dorește Cosette să alunge fiscul american, care am înțeles că ar vrea să-i pună niște întrebări. Cosette a trăit în America și probabil a văzut westernuri în care cowboys își scot cizmele ca să-și admire pintenii și să-și expună doctoratele în pedichiură.
4. Doamna Clotilde Armand are preocupări serioase, Sectorul 1 poate dormi liniștit. Inenarabila primăreasă a fotografiat o mașină parcată pe trotuarul de pe Kiseleff și a pus poza pe o centură de socializare. Șoferul e un hapciupalitic, dar interesantă mi se pare părerea madamei. „Toți pietonii și bicicliștii trebuie să facă slalom pentru nesimțirea asta.” Eeee, aici e aici! Cuvântul cheie – bicicliștii. Mașina n-are ce căuta pe trotuar, corect. Dar bicicliștii au voie și pe trotuar, și pe șosea, și pe aleile parcurilor. Au și pistă pe Calea Victoriei, ca să se scarpine cu șaua când trec pe lângă biserici și clădiri istorice. Unde a mai fost bicicleta obligatorie? Am mai scris. În China lui Mao.
