E inceputul lui decembrie, dar Craciunul de marketing ne asasineaza de vreo doua saptamani, in mall-uri, la radio, in reclamele de la televizii.
La radio, cel putin, este ingrozitor. Deja m-am resemnat cu gandul ca si nepotii copiilor nascuti in 2020 ii vor asculta pe Banica Jr., pe Stefan Hrusca si pe pastramioara sensibila Fuego. Hrusca nu mi se pare foarte daunator. E un batranel pletos si excelent listat la bursa colindelor. Are o singura vina, il auzim de 63 de ori pe zi, dar nici aia nu-i apartine, ca nu se difuzeaza singur. Altul mi se pare cel mai jenibil cantacios de cozonac. Horia Brenciu. Rectific. Am fost baiat prea bun cand l-am facut cantacios de cozonac. El e un cozonac cu sorici si mai ramane loc si de piftie. Cere 5.000 de euro ca sa dilibadeasca prost ce se aude bine si gratis pe YouTube. Brenciu n-are repertoriu, rage cover-uri. Un mare scriitor zicea ca nu-i grav sa-ti vinzi sufletul diavolului. Grav e ca nu vei gasi un diavol care sa ti-l cumpere. Un alt mare ziarist (cred ca N.D. Cocea, povestit de Jurgea –Negrilesti, dar nu garantez) spunea ca nu-i grav sa-ti vinzi constiinta. Grav e ca vei lua un pret mic. Daca ai primi pretul corect, n-ar mai exista probleme economice. Brenciu si-a vandut dexteritatea parodica la pret de talent si creatie, incasand de 5.000 de ori mai mult decat merita. Cantaciosul lansat pe holurile si in lifturile de la TVR, unde ii distra pe bugetofagi, salta sume uriase ca sa-i convinga pe romani ca sunt mai prosti decat ii considera pana si detractorii lor traditionali. Iar aceasta prostie n-ar avea valoare, daca n-ar fi institutionalizata. Brenciu a fost desemnat ambasador cultural al Brasovului. Felicitari! Biserica Neagra mai trebuia parlita o data. Acum miroase a sorici.