La Romania TV, in emisiunea lui Victor Ciutacu, Elena Udrea a povestit o chestie nostima. O sa spuneti ca, de fapt, e grava. In Romania, odios e sinonim cu traznit, asa ca relaxati-va!
Impetuoasa combinatoare a zis ca multi ziaristi cunoscuti se milogeau de dumneaei sa le puna pile la SRI, ca sa intre si ei cu sifonul la Ambasada Americii. Eu sunt convins ca Udrea a spus adevarul. Apetitul pentru lins si turnat al deontologului roman e insatiabil. Pe vremea lui Ceausescu, oamenii din presa erau santajati sa colaboreze cu Securitatea. Daca il banuiai pe unul ca-i delator, incercai sa-l eviti. Acum, ziaricii viseaza sa manance bors, dau in primire cu voluptate. Daca baietii aud ca un coleg a fost recrutat, se apuca sa-l curteze — „baga-ne, frate, si pe noi!”. Jenibil e ca n-au nici talent. Pe timpul comunistilor, niste intelectuali cu detenta, ca Petru Comarnescu si Ion Caraion, au stiut sa imbine virtuozitatea cu ticalosia, lasand adevarate capodopere la Securitate. Acolo sa vedeti literatura de sertar! Panaramezii de azi ce dracu’ sa scrie? Daca-i scoti din trei lozinci, i-ai terminat. Are si turpitudinea demnitatea ei, nu poti sa faci din propagandist om de Intelligence. Goarna-i goarna, scrisul e scris. Ei sunt niste pechinezi care latra ca buldogii, dar hau-hau-hau nu inseamna informatie si strategie.
Oricum, doamna Udrea nu conteneste sa ma uimeasca. Nu s-a marginit la rolul banal de platitoare a unor postaci. A fost si anticamera pentru sifonari. E a paispea oara cand sustin ca o duce mintea. Daca n-ar fi fost inculta, lacoma si nu s-ar fi imbracat strident in primul mandat al lui Basescu, acum Udrea era presedinte sau premier.