„Daca am ajuns tara in care procurorii darama guverne, putem sa punem lacat democratiei!”. Traian Basescu, da, chiar el, suit pe catargul libertatii de exprimare!
Dar tara in care, timp de zece ani, au fost arestati si condamnati dusmanii presedintelui — tara aia ce era? Si cum era? Probabil ca tara-mama a democratiei. Lui Basescu ii pasa de Ponta (si de Iohannis) la fel cum imi pasa mie de Basescu, Ponta si Iohannis. Dar matelotul stie sa dezbine, „Divide et impera” e singura boaba de latina pe care o cunoaste. Cand era la Putere, sprijinea institutiile Statului. Cand e in Opozitie, apara democratia. Chestia asta se cheama dat la intors.
Revin la declaratia de la inceputul articolului. Esenta, reverberatie, retorica-stilet! Felicitari! Dar oricine poate spune orice? Daca marinarului Basescu i-a suflat in panze vantul (daca nu chiar uraganul) democratiei, poate ca mistralul virtutii le va sufla in chiloti si fetelor de la Monte Carlo. Daca se apuca maicuta carmelita Mihaela Radulescu sa le recomande pustoaicelor sa se marite cu strungari? Dar daca Andreea Marin va fi batuta de crivatul (ea tot moldoveanca ramane, indiferent de deplasarea fronturilor atmosferice si de numarul de maseuri turci care i-ar cuceri reduta de celulita) sinceritatii si le va sfatui pe liceence sa nu se mai pisiceasca si sa nu mai faca gropite in obraji?
Frumos, frumos, nea Traiane, apara-l pe Ponta, fiindca are genunchiul moale si autoritatea asijderea, ca sa lovesti in sasul elocvent ca un Trabant! Daca vrei sa fii credibil cand o sustii pe Elena Udrea, strecoara si propozitia „Gabriela Vranceanu-Firea e gingasa in comparatie cu Alina Gorghiu”.
