1. Între 2005 și 2015, Elena Udrea era deasupra Statului. Ea călărea Statul. Nu, nu era Statul Paralel, era Statul chel. Așa sunt, azi, Barna și Ghinea. Se vorbește că băieții ar fi combinat niște fonduri europene. Da, și? Domnilor Ghinea și Barna nu li se poate întâmpla nimic. Important nu e adevărul, ci ce vrea epoca să audă. Aceasta este țara ex-comunistă cu cea mai dură luptă anticorupție (2005 – 2021 și mai durează). Aceasta este singura țară din blocul estic care și-a omorât conducătorul la sfârșitul Războiului Rece. Aceasta este cea mai prăpădită țară din Pactul de la Varșovia.
2. Sunt foarte curios dacă o să mai auzim și săptămâna asta ce vitejii a mai făcut doamna Elena Lasconi, primăreasă la Câmpulung Muscel și „fostă ziaristă la ProTV”. Serios? Era ziaristă așa ca Eminescu și Arghezi? Ce ziarist e ăla care n-a publicat un rând în gazete? Ziaristul și scriitorul sunt pe hârtie. Angajații de la ProTV sunt prezentatori. Sau anchetatori sovietici – cazul obraznicilor de la „România, te iubesc!” Lasconi zice că a luat 12 milioane de lei pentru „Câmpulung Muscel, capitala scrisului românesc”. Dacă l-ar fi citit pe câmpulungeanul de geniu Tudor Mușatescu, poate că ar fi înțeles și ea că orașul Câmpulung n-are nicio treabă cu izmeneala anticorupție. „Titanic Vals” e un blat politic excelent scris. Măgeanu și Stănculescu, pălărierii din „Titanic Vals”, au avut mare noroc. Dacă îi prindea Lasconi, îi aresta.
3. N-am văzut filmul premiat al lui Radu Jude, nu vreau să mă pronunț. Și nici nu condamn titlul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”. Un titlu trebuie să vândă. Presupun că sub ambalaj există și conținut. Totuși, nici titlul, nici premiile nu garantează posteritatea. Cineaștilor români le-aș oferi două subiecte. Nu vor lua premii, dar filmele vor rezista. Atacul Ambasadei României din Berna și Jaful de la Brukental. În 1956, un grup de anticomuniști a pus stăpânire pe Ambasada din Berna. S-au dus lupte, cu împușcături, cu morți. Iar sculptorul Ovidiu Beldeanu, unul dintre „bandiți” (potrivit propagandei comuniste), a fost atras în Berlinul de Est (încă nu se ridicase Zidul), unde l-au capturat Securitatea și Stasi. Beldeanu a fost adus în România și împușcat la Jilava. Trec la Brukenthal. În 1968, niște băieți au furat opt sau nouă tablouri, printre care și un Tizian. Sistemele de alarmă din Brukenthal erau proaste sau nu erau deloc, hoții s-au ascuns, într-o duminică, în veceu, iar angajații muzeului au constatat ce s-a întâmplat abia luni sau marți. 30 de ani nu s-a știut nimic despre tablouri. Au fost găsite în America. Tizian e înapoi la Brukenthal. Ce filme ar ieși din subiectele astea două, ce filme! Istorie și acțiune. Ce vreți mai mult?
4. Vă recomand două romane, „La Socrate” și „Liniște, începe apusul!” Semnatara lor, Alina Gherasim, intră în detalii pe care un bărbat nu le vede, iar cusătură frazei nu e de poetesă. Cuvintele se leagă și prind ritm ca piesele unui ceas. Mulți prozatori tencuiesc bine. Alina Gherasim are și tectonică.
