1. Am auzit că există școli în care copiii sunt mutați dintr-o sală de clasă în alta la fiecare oră. Dar nu pentru că n-ar fi săli de clasă, ci pentru că trebuie învățați să nu se atașeze de nimic. Să nu prindă rădăcini. Chestia asta îi va ajuta când vor fi mari. De ce să își cumpere case? De ce să plătească facturi scumpe și să suporte credite bancare? Mai bine să aibă casa într-o valiză, să fie niște melci, niște vietăți gelatinoase care își cară locuința (cochilia) în spinare. Și să mănânce greieri. Propaganda progresistă e și proastă. Când noi ne-am supărat că parțial eclozații vor să ne bage greieri și furnici în meniu, panaramezii din Generația Gadget puteau să ne întrebe „dar voi de ce mâncați scuipat de albine?”
2. „Înțeleg că situația este foarte dificilă, dar în timp ce voi începeți să vă numărați banii pierduți, noi ne numărăm morții, zi de zi”, a spus soția lui Zelenski. Excelentă formularea, Olena Zelenska sau cel care i-a făcut fraza are talent literar. Ieri, însă, reprezentanții statului ucrainean au transmis comunității internaționale că „avem și noi resurse, suntem capabili să vă furnizăm energie, dacă ne dați arme.” Aici e mai mult decât talent financiar, mai mult decât pragmatism, știu cuvântul, dar nu vreau să-l scriu.
3. Un filofrancez ca Radu Banciu a scos din el o enormitate misogină de extracție valahă. El își construiește emisiunile asamblând șocuri și pe mine nu mă șochează. M-ar șoca dacă ar deveni plat. Problema e că imediat l-a reclamat un oenge și aș vrea să aflu cui dau socoteală oengeurile pentru banii încasați. Alooo, nu-l comparați pe spiritualul și adesea abrazivul Banciu cu gadgetul Buhnici! Dacă-i dai un semn de carte lui Buhnici, digitalizatul vrea să-l înfigă-n priză.
4. Fiecare în parte sau în grup, patronii de hoteluri din Mamaia ar trebui să-și spună „n-a mers deloc stațiunea anul ăsta, e evident. La anul vom fi obligați să venim cu altceva. Să schimbăm strategia, să fim mai inventivi, să mergem pe mult și ieftin, nu pe puțin și scump, să luăm una, alta de la greci, turci și bulgari.” Să fim serioși, nu vom vedea nimic nou. Hotelierii așteaptă mereu ceva, nu știu nici ei ce, ca să se întoarcă românii pe Litoral. Eventual o pandemie, ca în 2020, când turiștii au fost captivi în România. Au luat hotelurile cum le-au luat și nu le dau spre administrare unora care se pricep. Dacă le-au luat cum le-au luat, ei cred că se și pricep.