1. Am ajuns într-un moment în care nu contează ce prezintă presa, ci ce evita presa. Dacă arăți adevărul, apar unii care te acuză de Teoria Conspirației. Acele ființe fac parte din specia „Ovine șablonarde”.
2. După „Uite” (câte 10 -15 titluri care începeau cu „uite”, în același ziar și în aceeași zi) și „Derapaj” (șapte-opt știri, în aceeași ediție, în care erai avertizat că un om inteligent și curajos ar fi luat-o pe serpentinele neagreate de pacostea globalistă), ne-am trezit acum cu „Ce s-a ales de cutare…” După „ce s-a ales” nu poate urma decât ceva rău. La ăștia, după „ce s-a ales” afli că unul a ajuns milionar sau duduie de sănătate.
3. Și nu poți să dai vina nici măcar pe faptul că ziarele au puțini oameni. Ce s-a întâmplat în anii ’90, cu acele redacții în care erau 400-500 de oameni, iar pe 200-300 nu-i văzuse nimeni, nu ține de capitalism, ci de comunism. E o megalomanie preluată de la „Scânteia”, iar „Scânteia” o luase de la ruși. Îl citez pe scriitorul, editorul și istoricul literar Niculae Gheran. În presa interbelică, un redactor „se ocupa de toate. Scria articole curente despre crime, spargeri și incendii, dar făcea și cronică literară, teatrală sau sportivă. La fel ca în toate țările civilizate. La <<Bilete de papagal>> lucra doar Arghezi, la <<Azi>> numai Zaharia Stancu și Petru Manoliu. Numai în zilele noastre (anii ’90-2000, n.m.) ziarele concurează cu ministerele, având un aparat greoi, înțesat cu o pletoră de frecangii, străini totalmente de scris. Moda a fost preluată de la ruși, iar organizarea din manualul tovarășilor Marcus și Leman, teoreticienii sistemului”.
4. Ce te faci, însă, când gaura e bugetofagă? TVR se apropie de colaps, dar s-au înființat noi structuri teritoriale (rating zero, normal) și s-a făcut un contract cu o firmă să actualizeze organigramele. Am auzit că s-ar fi plătit 262.000 de lei pentru operațiunea asta de care nu s-a ținut cont, pentru că șefii interimari ar fi fost obligați să refacă hârțoagele. În acest timp, președintele TVR are două probleme. Să-l pună șef la Sport pe Cartianu, care a mai picat un concurs – scrie cu hârlețul și scoate bolovani pe gură, e obtuz, dar compensează prin tenacitate – și să plece la un forum de afaceri în Africa, având ca temă „Valorificarea inteligenței artificiale pentru accelerarea dezvoltării”, adică nicio legătură cu televiziunea. Deși plafonul TVR pentru cazare este de 100 de dolari pe noapte, domnului președinte i s-ar fi aprobat o sumă mult mai mare pentru „o cazare adecvată”, conform unor hârtii pe care le-am citit eu și m-am distrat. Cu TVR e simplu. Trebuie închisă și redeschisă în alte condiții.