Sambata seara, Antena 1 plimba in lesa serialul „Dallas” impaiat. JR ca JR, despre el nu scriu urat. Evolutia lui Bobby era previzibila. Asa se intampla cu baietii buni. Se transforma in mosi basinosi. Prezenta mereu frumoasei Sue Ellen este un omagiu adus medicinei estetice. Iar Cliff Barnes parea proaspat exhumat.
Cat despre tinerii actori, cred ca nici macar nu s-au ostenit sa vada serialul vechi. Pentru romani, diferenta dintre „Dallas”-ul vechi si cel de azi e aceea dintre Ceausescu si Dan Voiculescu. Cenzorii lui Ceausescu hartaneau serialul, slugile cu titulaturi in engleza (manageri, hamburgeri) ale lui Voiculescu il dilueaza. In programele TV am citit ca se dau doua episoade, dar avem unul sau unul si un sfert, fragmentat de trei ziduri groase de reclama. Daca esti sprinten la minte ca Bobby, treci cu telecomanda pe alte televizii si uiti sa te mai intorci. In ultimele doua (fara trei sferturi) episoade, cel mai tare actor a fost Adrian Enache. Cum adica, joaca si acest Frank Sinatra de Galati? Mai buna vecina cu adevarul era formularea „acest Cotabita care transpira fara a primi locuinta de la protocolul de stat” sau „acest Banica Jr. cuplat cu un substitut de starleta (Iuliana Marciuc)”. Bineinteles ca a fost distribuit si marele Enache. Din cand in cand se micsorau laturile dreptunghiului umplut de JR cu intrigi descleiate si apareau niste benzi verzui pe laterala stanga si pe orizonatala de jos. In acel spatiu, Enache facea reclama unei farmacii. Nu avea monopol la purgative si la alifii. Era si Stela Popescu, dar de bunicuta fara nepoti nu-i bine sa te legi, fiindca o adora poporul roman — „ne-a descretit fruntile”. Chiar m-am bucurat cand a aparut coana Stela. Mi-am zis, in prima faza, „uite-o in culise si pe mama lu’ Sue Ellen, nu se lasa deloc!”.