1. Petre Daea spune ce-i trece prin cap și e vizitat de multe năzbâtii, e un ministru fără filtru. Dar se pricepe la agricultură mai bine decât Vlad Voiculescu la medicină. Habar n-am cum scrie Daea, însă am văzut cum mâzgălește candidul periculos Vlăduț – „pacienți transplantați”, „panaceu universal”. Dacă s-ar întâlni ăștia doi la un concurs, în cel mai rău caz pentru Daea ar fi remiză. Daea le zice cu tâlc, dă senzația că te provoacă și îți studiază reacția atunci când scoate din el tot felul de hapciupaleli. E ca țăranii lui Marin Preda. Iar Preda a fost mai bun în romanele țărănești decât în alea în care filozofează citadin și îl miră niște chestii pe care le știau și alți prozatori, dar li se părea firesc să nu le scrie.
2. Dacă mă îndrept, mă primiți în USR? Nu? Mi-aș lua degeaba trotinetă și ochelari de cal? Atunci mă duc la REPER, la Cioloș, fiindcă acolo e pe bază de reciclare. Cioloș a fost și la PUNR, cu Funar și alți băieți delicați. Iar înainte de revoluție a fost unul dintre soldații care o păzeau pe Doina Cornea. Adică n-o lăsau să iasă din casă.
3. Am revăzut pe TV 1000 un film din 2002, „Pericol absolut”, cu Morgan Freeman și Ben Affleck. Bunicel în prima parte. Pe urmă încep efectele speciale și devine desen animat cu adulți. Rușii atacau Cecenia și fabricau o bombă în Ucraina. Azi, prieteniile s-au schimbat. E doar un film, nu-l luăm în serios. O ficțiune a regizorului sau o minciună a scenaristului. Actorii, mai ales cei care pozează în Vogue, nu mint niciodată.
4. La intrarea în Odessa a apărut un banner cu mesajul „Basarabia e Ucraina”. L-or fi pus niște rackeți, fiindcă domnul Zelenski nu e de acord cu așa ceva. De când a început războiul, n-am mai auzit nimic despre rackeții ucraineni. Poate că nici nu au existat. Trebuie să-i divinizăm și pe rackeți ca pe rockeri? Îmi venise în cap calamburul „rockeți”, dar mi se pare deplasat și nu-l voi folosi. „Rockeți” – ce urât! Mă dezic de mine.
5. Ion Cristoiu a scris zilele trecute despre „rolul copleșitor al femeii în bătăliile pentru putere din istoria Lumii”. Și articolul e copleșitor. Și maessssstrul umorisssst Cristoiu e copleșitor. Eu l-am poreclit pigmeul grafoman și regret, pentru că dumnealui a fost mereu un Don Quijote al presei noastre. De-aia îl și iubesc femeile. Cristoiu e un adevărat Don Fujote de la Vrancea.