În Parlament s-a votat ca ziariștii să fie scutiți de nu știu ce impozit. În acel moment stelar (în sensul că a căzut o cometă în noroi), circul a început. În manejul internetului. Urâțenia e timidă, nu prea se manifestă. Dar internetul o scoate în evidență, îi oferă scena.
Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, Tolontan și câțiva ziarici au încropit o scrisoare deschisă. „Noi suntem demni, nu acceptăm facilități.” O scrisoare deschisă o trimiți când ceri ceva, nu când refuzi ceva. De acolo, de sus, de pe Planeta Bălegarului kaghebist, Dumitru Tinu i-a făcut cu ochiul lui C.T. Popescu. „Bravo, bă, io așa te-am îmbogățit pe tine! Am refuzat orice combinație cu Statul.”
Românii nu s-au mai distrat în halul asta de când a spus Sartre că nu se lasă corupt cu Premiul Nobel. Cât despre autorii scrisorii – sunt geniali, băieții se credeau Brucan și Bârlădeanu, când au făcut scrisoarea celor șase toxine staliniste. După Revoluție, Brucan a înființat GDS și a cerut bani publici pentru acest orfelinat al anticomuniștilor la seral. Dacă va zice și Liiceanu că refuză scutiri de impozit, voi leșina de râs, voi leșina, voi leșina.
Epistola demagogică e semnată și de doi imberbi de la Recorder. Dacă elitele culturale practică anticomunismul la seral, simpaticii ăia doi au făcut anticomunism intrauterin. Băiețașii nu vor scutiri de impozit, dar cerșesc pe internet. Da, exact cum am scris. Au un site de propagandă ateistă și cer bani mai rău ca niște preoți de țară. Siguuur, sumele provin din fonduri private, lailailai, lailailai, hai, hai, hai, hai, mai lăsați-vă de caramele și tiriflanturi, colindătorilor! Pe-ăștia i-am avut pacienți într-o emisiune, la Realitatea. Mai era puțin și-i scoteam din studio plângând.
De presă, în ansamblul ei, nu îmi pasă. Dar Galaxia Gutenberg nu numai că n-ar trebui impozitată. Ar fi normal să fie subvenționată, ca în Franța. Ziarele adevărate, adică alea de hârtie, fac parte din patrimoniul cultural și din istoria unei țări.
Cât despre televiziune, această are o singură șansă. Întoarcerea lui Dan Diaconescu. A fost mare de tot. A promis că otevizează România și a depășit planul. A otevizat Parlamentul, a făcut Partidul OTV. Marile televizii au reporteri pe holuri. Păduchelnița OTV și-a instalat ambuscații în fotolii de senatori și deputați. În România, nimeni nu se compromite definitiv, așa că e nevoie de iarmarocul OTV. Diaconescu intuia mereu ce minciuni vor să mai audă românii. Era meseriaș când lansa fumigene cu elice de rahat, în ambalaj de staniol. Lăsăți-l pe Dan Diaconescu să facă măcar un tocșou, dacă nu o televizie! Parcă văd cum ar titra el (pe cele șaișpe burtiere înlănțuite curcubeic, de nu mai înțelegeai nimic și asta era toată frumusețea): „Senzațional! Maessssstrul umorisssssst Ion Crisssstoiu față în față cu Vulpița de la Antena1 !”