1. În America s-a dat legea care protejează căsătoria între persoane de același sex. E bună, e foarte bună. Noi suntem înapoiați, premierul Austriei a spus că „România trebuie să mai îndeplinească niște condiții”, păcat, mare păcat. Se zice că diferența dintre noi și America e de 100 de ani, dar ar fi bine să ne grăbim și să dăm legea asta peste 50 de ani.
2. Bine că a învins Franța, bine că a învins Argentina! O finală Croația-Maroc ar fi fost ca Dan Barna președinte. Am văzut la televizii că în Franța „au existat acte de vandalism după meci”, dar „actele” alea reprezintă meritul Franței, fiindcă a avut oameni îngăduitori la Serviciul Pașapoarte, la Evidența Populației și a făcut Schengen înainte de Schengen. În tribună era și Macron, sper că a fost și la vestiar și a avut o a doua stupoare (după cea matrimonială) când a văzut ce bine dispuși ies cocoșii galici de la duș. M-a speriat gândul unei finale Argentina – Maroc. Erau două posibilități. Cea logică – un 3-0 scurt pentru Argentina – și cea progresistă, adică un 0-0 din ăla chinuit, fals, ecologic și să ajungă Marocul campioană mondială după loviturile de la 11 metri. Finala Argentina – Franța înseamnă că ne-am recuperat măcar fotbalul.
3. Am avut o necesitate, am intrat într-o instituție austriacă de cămătărie. Niște asupriți sovietici depuneau hârtii, sute de hârtii de 200 de lei. Le scoteau dintr-o valiză. Era un proces care nu se mai termină, o mizerie agasantă ca acel război.
4. „Anul își ninge ultima filă/ copiii de țărani colinde ne spun/ și îl așteaptă pe moș gerilă/ să îl aducă pe Moș Crăciun.” Adrian Păunescu – tunet și fior! Comunist din arivism și patriot creștin, nu neomarxist ateu furajat de oengeuri. Și astea nu sunt cele mai bune versuri ale lui publicate înainte de 1989. Vreun intelectual băsescoid a scris așa ceva înainte de ’89? Normal că nu. Liicenii fac anticomunism la seral de 33 de ani. Spre deosebire de ei, Păunescu avea talent și când era lamentabil. Sigur, au versuri izbutite și parțial eclozații din Piața Victoriei. „Unde-i statul paralel?/ Că vreau să mă mut în el.” Nivel literar de cruce scrijelită în grabă, dar nu la Săpânța, ci într-o Săpânța fake, o Săpânța cu marfă din China. Unde-i statul paralel, tefeloazelor? Într-o carte de Daniel Morar, un om de-al vostru. Cel mai grav lucru e că acești trotinetiști neocomuniști și bubuiți în Centrul Vechi au avut tupeul să ne sfideze cu lozinca „nu se comentează deciziile justiției.”
