Mai nou, toată lumea vorbește mult, în finanțe, politică, energie, război sau democrație, dar fapte – mai puțin. Toate vorbele se termină invariabil cu „o să facem”. Și iarăși curg vorbe, în timp ce lumea pe care o cunoaștem se dezintegrează. Lumea întreagă, mai ales la noi acasă, seamănă tot mai mult cu o poiată plină de găini bezmetice care au uitat să ouă, uzitându-se la cocoșii care se încaieră pentru supremație. Singurii care mai fac ceva profit sunt casele de pariuri la luptele de cocoși, punând la socoteală și găina cu schimbare de sex, la modă în Occidentul emancipat.
Cea mai mare palavrageală este despre război și pace. Se plimbă pacificatorii dintr-un loc în altul, de au început pe bune să se topească ghețarii. Fapte bune – zero. În loc de asta, poc-poc. Vorba rusului înainte să plece la atac. Hai să ședem puțin. Noroc cu Israelul, că la ei nu e vorbă fără fapte și au mai eliminat un ghimpe care se pregătea să distrugă fragilul armistițiu din Orientul Mijlociu. În Europa este criză de ouă. Evident, găinile sunt atât de stresate de lipsa unui cocoș adevărat încât au intrat în grevă, că doar avem tradiție în așa ceva.
După zeci de ani de dolce far niente, într-un amestec de capitalism cu socialism, cu drepturi fără număr pentru oricine a cerut ceva, cu mișcare sindicală finanțată discret, democratic, de capitalul speculativ, după ce impozitarea excesivă a antreprenorilor pentru susținerea unor birocrații costisitoare, în numele egalității și fraternității, a dus la moartea antreprenorilor mici, Europa este în degringoladă. Pleacă americanii de la alimentat apărarea – pe bună dreptate. Rămân energie scumpă, deficite excesive, împrumuturi de supraviețuire, educație pe avarie, șomaj mare dacă demachiezi cifrele aranjate – dar coada sus.
La ce preț are energia după experimentul eșuat Green Deal mă întreb ce mai poate produce competitiv UE în afara de vorbe și directive aberante. Industria de armament are nevoie de industrie grea, care are nevoie de energie de tip conservator. Păi Germania și-a închis centralele nucleare cu tam-tam, acum s-a întors la cărbunele „prietenos cu mediul”. Bravos pentru Franța.
Unde sunt alte probleme? Deficitul crește vertiginos, proporțional cu degringolada politică. UE, cu problemele ei financiare, nu are nevoie să vină rușii ca să înceapă destructurarea. Este suficientă Greta Sufrageta cu „intelectualii” ei. Dar UE, condusă de găina-cocoș, nu se lasă. Mai vrea să oblige pe toată lumea să se împrumute ca să salveze Ucraina, după ce a salvat planeta de CO₂. Acolo lucrurile sunt deja tranșate de cocoși. După Ursula & friends, potopul și cine stă pup-pup o să plătească. Cine stă pup-pup? Prima țară cu mâna sus: RO. Ce dacă nu avem capital? Avem resurse și ne pricepem la afacerea cu amanet – aia dintre noi care au exersat până acum.
Noi nu avem puncte în armistițiul dintre putere și contribuabil. Noi avem pachete. Și pachețele, că ne plac onomatopeele. Droghează subversiv. Noi nu avem găini conducătoare. Noi avem cocoși. Din nefericire, doi, care se luptă pentru controlul găinilor bulversate. Sunt și câteva găini ouătoare, dar insuficiente pentru prădătorii protejați de activiștii de mediu „curat de corupție”. Se luptă în vorbe, de crește profitul distribuitorilor de știri „verificate(?)”, cât a crescut economia în vremea lui Nicu și Marcel. Nu avem decât vorbe pe bugetul 2026.
Dar să vedeți ce tsunami de palavre ne așteaptă când o să ajungă o fițuică de buget în Parlamentul Mântuirii Neamului prin ianuarie-februarie.
Până atunci începe decembrie cu ziua vorbelor patriotice, cu steagul meu iubit fluturând peste deșertul faptelor bune. Doamne, ajută-ne să nu o luăm razna de la sărăcia pe care ne-o aduc vorbele fanfaronilor.
