Politic incorect despre revelion

De ce așteptăm cu atâta speranță anul nou? După ce în 2020  am stat mai mult prin casă, am așteptat 2021 plini de iluzii și ne-am ales cu deziluzii. S-a dovedit că 2021 a fost cu mult mai prost decât 2020. Din punct de vedere al pandemiei, al economiei, al politicii  si geopoliticii, al vacanțelor sau mai nou al sărbătorilor de iarnă. Să luăm aminte la o zicere înțeleaptă. Schimbarea domnilor bucuria proștilor, adaptată la acest final de an: Schimbarea anului bucuria  fraierului.

Anul trecut, pe vremea asta, apărea vaccinul împotriva teroristului ce ne omora prin infectare. Eram ademeniți cu imunizarea. După o vreme ni s-a explicat că nu-i imunizarea ci un fel de magie care ne ferește de a ajunge în spitalele groazei. Măcar un an, chiar dacă ne infectăm pe ici pe colo, mai puțin decât cei care nu cred în  Abracadabra. După care ni s-a spus că magia nu funcționează decât 9 luni. Și dacă mai studiază specialiștii, finanțați evident pentru cercetare de cine mai are bani de investit (ghici ciupercă cine-și permite finanțarea cercetării în aria asta de magie), o să aflăm că schema nu ține decât vreo 6 luni. Și din șase în șase luni trebuie să folosim magia ca să nu punem presiune pe spitale.

Care ce să vezi nu sunt sub presiune  acum, chiar dacă virusul suferă mutații tot mai virale. Interesant este că fără imagini la TV cu oameni fără suflare prin ATI-uri am aflat că economia Europei își cedează profiturile pas cu pas Chinei, închizând-se din nou de sărbătorile de iarnă 2021. Tocmai când IMM-uri le așteptau o gură de oxigen pentru a supraviețui. În Asia se deschide șampania franțuzească, înainte de pus binoclul pe Taiwan. Ucraina stă pe un butoi de pulbere mestecând mantrele inventate pe vremea lui Stalin. Ce ciudat că exact acum a apărut filmul ce „se râde de politicienii si cetățenii spălați pe creier „Nu te uita în sus”. Poate ceva ce seamănă cu scenariul , urmează în 2022 , a cărui venire o pregătim cu bucate pe credit. A mai fost un film care a fost avanpremiera pandemiei din 2020. O fi având alfabetul grec o mulțime de litere rămase dar sociologii au decis.

Lumea nu mai suportă multă vreme să moară încet, de frică, frig și foame, în cuști numite case.  Omenirea s-a săturat de distanțare,  dezinfectare agresivă, testare în toate găurile, care se pare că nu au rezolvat nimic în doi ani. V-o spune un om care de doi ani citește și călătorește. Nu pandemia este de vină că trăim mai prost. Așa cum pretind caricaturile politice care se joacă de-a alba neagra cu destinele noastre. Ei sunt de vină. Că în doi ani nu au înțeles, nu știu ce se întâmplă și copiază unii de la alții strategii ineficiente. Decidenții  care nu se legitimează prin competențe ci doar prin voturi câștigate cum câștigă fetele de pe video-chat like-urile. Aici nu-i vorba doar de România, ci de tot vestul lumii care calcă în străchinile managementului crizei sanitare și al consecințelor ei economice, ca scroafa prin noroaie. Și că cireașa de pe tort sa fie proaspătă, iaca și criza energetică.

Întâmplătoare sau o mutație a virusului prostiei decarbonizării. Rusia și China se pregătesc de ospăț din cadavrul fezandat al statului de drept, chircit de prea multă incultură și interese meschine. Ursula de la biroul ei foarte Green din Bruxelles are o zvâcnire la adresa neascultării Poloniei, Ungariei și României. Fondul problemelor îl reprezintă sărăcirea populației  în Europa și în lume ca urmare a deciziilor proaste ale politicienilor care dansează cum cântă deținătorii de capital. La cum se mișcă lucrurile în Bosnia, butoiul cu pulbere al Balcanilor, urmează artificii. În timp ce intelectualii de rasă pură și gen incert  rescriu istoria, Europa se pregătește să moară economic  încet și verde. Unde o îngropăm fără să poluăm în 2022? Într-un cimitir de baterii  de mașini electrice.