În împărăția democrației, vestul lumii, câștigătorii alegerilor sau ai voturilor parlamentare de toate felurile au învins cu câteva procente peste 50%. Cam așa se va întâmpla și în cele care vor mai teroriza atenția publică până se termină acest an de atenționare de catastrofe.
Practic, jumătatea votanților impune un lider care decide soarta celeilalte jumătăți, după o luptă crâncenă pe „religii” antagonice. Lupta continuă de regulă în domeniile vitale ale vieții sociale generând instabilitate. Care favorizează contracandidații la supremația economică. Rezultatele acestor confruntări le vom resimți cu vârf și îndesat în 2025-2026.
În ultimii 30 de ani mapamondul a devenit tot mai fracturat de războaie între culturi, principii, religii sau generații. Forme exacerbate de spațiul virtual în care senzaționalul creează armate de milioane de soldați. Când de fapt totul este despre bani, resurse și energie. Cinic? Nu. Doar pragmatic.
Migrația este cel mai important subiect al alegerilor din SUA așa cum a fost în alegerile din statele europene. Teoretic este despre drepturile omului, practic este despre scăderea costurilor. Populația locală are drepturi câștigate în timp, migranții se mulțumesc cu mai puțin. Așa au fost aduși turcii în Germania în anii ‘60 după ce italienii s-au întors acasă sau magrebienii în Franța după ce portughezii și-au reinventat țara. Acum, în Europa, Schengen-ul este șvaițer iar în SUA poziția față de migrație a votanților generează alegerea președintelui.
Calculele economice cinice fără studiu de impact pe termen lung creează astăzi pierderi economice mult mai mari decât profitul realizat la început.
Încălzirea globală este o altă ideologie care acoperă cu cinism lupta pentru supremație economică. Producția de bunuri și servicii necesită energie. Energia verde este scumpă. Ea este subvenționată. Din creșterea taxelor, pentru că statul nu are bani decât dacă noi îi plătim taxe. Produsele rezultate în urma folosirii energiei scumpe sunt mai puțin competitive pe o piață în care oamenii au mai puțini bani pentru că plătesc taxe din ce în ce mai mari. Pentru că birocrația costă și subvențiile au canalele lor… Paradoxal produsele pe care și le permit votanții care susțin lupta împotriva poluării care generează încălzirea globală sunt produse în țări în care se poluează masiv. Europa verde închide fabrici care produceau taxe și impozite, SUA preconizează creșterea taxelor de import din China, taxe care pentru consumatorul final va însemna menținerea acelorași prețuri mari, plătite de data asta pentru produsele americane. De la globalism deșănțat la protecționism pas cu pas. Între scaune o să cadă bătrâna Europă. Și salvată de gazul ieftin rusesc și cu banii dați pe gaz lichefiat scump. Noroc cu catedralele din vremea lui Nostradamus ca să supraviețuiască cu banii din turism aduși de americani. Nostradamus profețea că o să dureze vreo 27 de ani urgia. Noroc că cei care înțeleg se duc până atunci.
Despre cutremure, secetă și inundații vom afla pe măsura sărăcirii că tot de la încălzirea globală ni se trage. În lipsă de politicieni cu școală la cap și sânge în instalații o să fim îndoctrinați în media și pe rețelele sociale, de experți fără chip, cum că trebuie să salvăm lumea negustorilor. Noi majoritatea nu suntem negustori. Nu pierdem și nu câștigăm nimic. Vegetăm între agonie reală și extaz virtual.