Parlamentul, iadul bătrâneților noastre

Ne-am agitat pentru alegerea unui președinte și ne-am blocat în Parlamentul neamului. Reprezentantul democratic al poporului, conform normelor constituționale.

Am tremurat că vine un președinte care ne aruncă în haos economic, promovând anarhia. Pentru că asta era soluția alternativă „economică” vândută electoratului. Anarhia. Tăiem pensiile speciale deși constituțional nu se poate, luăm resursele noastre înapoi, tot nu se poate fără să le răscumpărăm, că le-au vândut ăia de i-am votat până acum. Și bani de răscumpărare oha. Luăm de la bogați și dăm la săraci, au promis viitorii anarhiști.  Nu se poate fără decizii judecătorești sau suspendarea democrației. Adică a statului de drept în care există separarea puterilor în stat. Fără democrație, dacă se dorește întoarcerea la dictatură trebuie să trecem printr-o revoluție cu puțină anarhie. Nu există scurtături. Perioada asta începe să semene cu anii 50. În 89 aveam ce prădui. Acum ar trebui ca anarhiștii să intre-n casele oamenilor cu bani  și să-i bage fără proces în pușcării și justiția poporului să se facă de cei fără bac, dar mari suvernaniști. În numele poporului suveran s-au făcut de-a lungul timpului multe atrocități. Oricând, dacă nu suntem vigilenți, niște investitori șmecheri vor exploata această resursă de frustrări și incultură economică a unei părți a electoratului, pentru a face bani frumoși în lupta virtuală cu corupția.

Retrospectiv, analizând compoziția Parlamentului, șmecherii  făcători de regi de care vorbeam, tot au dat un tun. Pe 1 Decembrie. Când s-a votat politic, încolonat în spatele lipitorului de afișe care visează să conducă o deconcentrată pentru care se negocia astăzi la Cotroceni. Drept recompensă de la baronul pe care îl slujește la nivel local. A fost artă și precizie. POT și SOS, două partide cât ochiul de furnică au fost umflate să treacă 5%, cu voturi de la cine știm toți. Trăiască lipitorii de afișe. După care la redistribuire s-au umflat ca burta după fasole. Acum după ce zarurile s-au aruncat la președinție,  trântorii  se pregătesc să se întoarcă la matcă. Adică la marele partid PSD, care se pregătește să susțină noul guvern cu lovituri în zonele bărbăției vulnerabile. Doar fac asta de vreo 30 de ani.

Știu în PSD oameni inteligenți și de onoare socialistă, dar aceștia au fost îndepărtați de lupii tineri care au un singur scop. Putere și bani  capitaliști, cu orice preț. După ei, potopul. Nici peste gard, PNL, nu stă mai bine. Alte sălbăticiuni tinere, alte misiuni, dar la fel de toxice pentru România. Cea mai păguboasă decizie a tandemului Dan-Bolojan este înșurubarea la Ministerul Educației a fostului rector de la facultatea de diplome de doctorat cu picouri, de politicieni și purtători de ochi albaștri. Probabil trebuie să țină departe de ochii publicului resursa de inteligență  „artificială” produsă de marii cercetători în absolutul inutilului. Alte două exponate de colecție cu care suntem amenințați în noul guvern sunt Bolos și eternul play boss, politic Predoiu ochi de vulpe albastră. Primul din răsadurile lui Bolojan, deteriorate de mitici, altul răsad de experiment în toate cele. Pentru care culoarea galben bate-n auriu, cameleonic, când cere patronul grădinii zoologice.

Nici cu USR nu mă simt în afara grădinii zoologice (chiar așa putem să transformăm România în gradina zoo-politica și ieșim din deficit la ce exemplare avem).Voiculescu și Ghinea, cu umbra lui Cioloș pe Dâmbovița (Sena autohtonă) îmi aduce aminte de Lolek și Bolek, și Peripețiile bravului soldat Svejk. Conduși de Fritz, băiatul de la coadă de la ghișeul cu cetățenia.

Singurii care merită cheia grădinii zoo-politice sunt cei de la UDMR ( Minoritățile-balama ar trebui desființate la fel ca și organizațiile de femei din partide – sunt expresia ipocriziei politice). S-au luat la trântă si cu Budapesta pentru strategia în care au crezut.

Degeaba negocieri. Armata de politruci din Parlament va distruge cât a mai rămas de distrus în România. Punem pariu pe o oca de sare de la Praid?