Divorțurile sunt de cele mai multe ori consecințe ale problemelor financiare în cuplu. Corelate cu bârfe de budoar, adulter, amestecul părinților finanțatori sau nepotriviri de caracter după combustia iubirii de conjunctură. În același context ar trebui să decriptăm și divorțurile din toată lumea. Cu părintele finanțator SUA contracarat tot mai des de socrul mic China.
Până la criza sistemului bancar din 2008-2010 era dragoste mare între SUA și Europa. Căderea Cortinei de Fier în anii 90 a creat spațiu în plus, necesar pentru petrecere și iubire. Money, money . În timp ce China și Rusia acaparau Africa și intrau în budoarele puterii din America Latină și Centrală. În 2008 tiparnița de dolari a lucrat la foc continuu în SUA în timp ce BCE a împărțit salvarea EURO cu China. Intrată masiv în Grecia și Italia. Economia Germaniei duduia finanțată de gaz rusesc ieftin. Trai pe vătrai. Bătrânii combinatori și-au imaginat că mai merge odată cu împingerea spațiului de distracție și profit spre est. Ucraina și Georgia dincoace de frontieră. Rusia a spus pas. A anexat Crimeea drept avanpremieră în 2014. Apoi în 2020 a venit pandemia. Iar a duduit tiparnița în SUA și a început să muncească și tiparnița europeană de euro ajutată de tiparnițele țărilor non-euro să plătească facturile în dolari la vaccinuri.
Așa și-a exportat SUA în UE inflația. 1965-1973 copy-paste. Economia UE a început să gâfâie. Când să-și revină, hop începe conflictul din Ucraina în care trebuiau cheltuiți bani mulți pentru salvarea democrației. Simultan, adepții ideologiei Gretei au presat pentru măsuri de extremă stânga pentru salvarea planetei. Trecerea abruptă la mașini electrice până în 2035 dictată de Ursula vdL, pupila lui Muti Merkel, Green Deal-ul și scumpirea energiei prin sancțiunile impuse Rusiei, costul mare al gazelor lichefiate americane (alt export de inflație) au pus capac economiei europene și motorului ei economic, Germania. Care a mai și plusat la presiunea verzilor prin închiderea centralelor nucleare.
A urmat schimbarea puterii în SUA. Radicală. De așteptat după multiplele derapaje spre stânga ale administrației Biden. Răfuielile în familia mirelui de peste ocean au început să producă fracturi în familia fericită UE-SUA. E normal când SUA are probleme cu China care vrea o parte din terenul unde zboară mingile de golf americane. E normal ca în condițiile în care Rusia a devenit prea apropiată de Iran, Coreea de Nord și China, Trump să încerce să negocieze cu flexibilitate reconstruirea unor poduri diplomatice si economice cu Rusia. Pentru ca resursele acesteia și în teritoriile ocupate și cele ale Africii unde Rusia este parteneră cu China sunt esențiale pentru a face America great again în era tehnologiilor înalte. Acum SUA a mai anunțat că renunță la investițiile în Alexandriopol. Ca să mai liniștească Turcia în condițiile în care conflictele din Orientul Mijlociu stau să escaladeze din nou. Trump o face întâi pentru economia americană și susținerea sa acasă. Pentru că toate taxele de import pe care le-a anunțat vor avea un impact negativ pe termen scurt și mediu asupra votantului american. Cât timp Europa nu poate produce profit imediat pentru America și cât timp turismul în Europa este dependent de fluxul de dolari, Trump va trata Europa ca un soț cu o nevastă care stă în casa socrilor și nu are resurse financiare ca să se mute singură. Până o să înțeleagă bărbatul Trump ce importantă este nevasta UE în pat, în bucătărie și la crescut copiii, o să continue să se gândească doar la profit și jucat lumea la ruleta rusească.