De cand incepe sa citeasca basme, orice femeie isi doreste sa fie mireasa.Unele vor sa fie sefe.Se intampla adesea sa fie un pleonasm. Daca se poate, genul slab vrea sa fie luat de un print frumos, viteaz, odata pe un cal alb,astazi intr-un bolid “de lux” sau cu birou intr-un palat.
Nu alb bolidul, ca asta inseamna ca e zgarcit “printul paralel”.Daca e print sau baron (local sau central) ,se subintelege ca e bogat.De cand cu emanciparea si eliberarea divortului din cutia Pandorei, visul asta se poate repeta periodic.Cu costurile de rigoare.Acum, ca pompele funebre fac spectacol “de lux” se justifica si petreceri reusite de divort,in locatii din ce in ce mai neconventionale.Palate sau directii .Apoi o noua rochie de mireasa.O liota de copii cu tati diferiti .Nu mai conteaza.Saracii debusolati mai descopera ,de nevoie ,ca de fapt iubesc barbatii,dupa atatea drame generate de femei “prea puternice” pentru propria sanatate emotionala.Ce-i prea mult bulverseaza directia.Mie imi plac barbatii.De fapt unul singur,cu care ma casatoresc odata la 5 ani,incapatanata sa-i mananc neuronii pana ajunge la atatia cat am eu .Unu.Pana acum nu si-a descoperit iubirea de barbati,desi daca mai converseaza cu vreo cateva “ piti” de la vreun call center s-ar putea sa am necazuri.Educata in spiritul conservator al eternului “Ai grija cum te porti.Ce-o sa zica lumea daca il faci de rusine pe tata” am descoperit tarziu ca “genul” tare este usor manipulabil de ceva miscari din gene false sau de marimea sutienului ,reala sau ajustata.Dupa cum s-a intamplat rapid,in timpul istoriei,de la eliberarea de corset si mai apoi de sutien,Eva lumii noastre s-a dezlantuit.De la facut si desfacut politici globale in budoar ,acum face acelasi lucru ,in fotoliile puterii.Dupa ce s-a deschis usa budoarului s-a deschis cutia Pandorei,cu toate adevarurile murmurate de “genul” tare ,in clipele de pasiuni mistuitoare. Tehnologia nu exista dintotdeauna.Memoria unei femei face insa cat mii de calculatoare legate in serie.Cred ca imi dau dreptate barbatii care au avut parte de certuri cu femei,ca mine,iubitoare de istorie.Sau nurori incepatoare in confruntarile cu soacra.Privind din afara partidele politice si din interior casatoria indraznesc sa afirm ca sunt doua institutii cu aceleasi probleme de functionare pe termen lung.Partenerii se inregimenteaza astazi- achieseaza daca utilizam neologismul lumii perfecte-manati de pasiune pentru placeri interzise in public,pozitie sociala,siguranta materiala sau emotionala si cumparaturi la reduceri.Divorteaza atunci cand se ivesc alte placeri .Suferintele celor care depind de ei palesc .In numele dreptului la “fericire” individuala.Sacrificiul,responsabilitatea,respectul pentru drepturile celuilalt sunt concepte atat de roase de calcatul in picioare de-a lungul evolutiei spre fericire al omului nou,incat merita aruncate la “pubelele ecologice ale lumii perfecte”.Sa nu iti pese ,este reteta fericirii omului politic si al individului de profesie divortat, in privat si in politic .Teoria lui Eric din romanul lui Alain de Botton,”Sex ,shopping si un roman”.In lumea politic corecta poti vorbi despre orice .Mai putin despre ceea ce pune in pericol “alinierea”.Abaterile de la aliniere cresc deficitul lumii globale.Alinierea in goana spre integrare in absolutul fericirii descris de manualele de dezvoltare personala implica aruncarea la pubela istoriei a familiei,natiunii si a politicii bazate pe valori si traditii.De ce sa mai semnez un contract “la bine si la rau”( cu un om ,cu un partid, cu un angajator,cu o tara), care implica responsabilitati, cand sunt indemnat in fiecare clipa sa il incalc in numele fericirii personale? Pasarica muta-ti cuibul si te du!Radacinile deranjeaza investitorii in aglomerarile urbane.Copacii trebuie “relocati”.Daca nu se adapteaza putem construi copaci din metal la care atasam plante agatatoare de import.Pentru efect de imagine.Le jeux sont fait.Rien ne va plus.Sau nu?