Burse, non-competiție și ipocrizie

Despre ministrul actual al Educației scriu de la prima așezare a Domniei Sale în fotoliul lui Spiru Haret. Nu de bine,  că nu prea am avut argumente. În primul rând comunică anapoda, mai ales pe subiecte pe care nu le stăpânește în fond.

Ultima năzbâtie în materie de comunicare, care riscă să pună pe foc reformele guvernului o reprezintă deciziile propuse în materie de alocări de burse. În învățământul preuniversitar, în loc să se ia măsuri de reducere a cheltuielilor cu instituții neperformante a fost gândit un mecanism de reducerea sau eliminare a burselor școlare. Rezultatele la evaluarea națională sunt dezastruoase pentru absolvenții din mediul rural. Bursele nu au ajutat la diminuarea abandonului școlar, la creșterea nivelului de pregătire. Nici la creșterea natalității și popularea zonelor rurale. Bursele sociale sunt plătite de consiliile locale, calculate și până acum în relație cu normele Ministerului Educației. S-au plătit peste tot? Nu. Pentru că în anumite zone primăriile nu au avut bani de la Consiliul Local nici pentru utilitățile școlilor depopulate

În zonele unde nevoile de emancipare erau cele mai mari, acolo bursele sociale nu au avut efect. Soluția ce trebuia luată în discuție era stabilirea unei strategii coerente de reducere de costuri operaționale în anul școlar 2025-2026. Înlocuirea școlilor închise cu arondarea elevilor la școlile din localitățile apropiate cu instituții  școlare eficiente și asigurarea transportului lor. Servicii asigurate centralizat de consiliile județene. Bursele sociale convertite în 3 mese pe zi și after school. Așa banii rămân la copii pentru educație și nu ajung să satisfacă nevoile părinților. La fel și bursele pentru mame minore. Prin PNRR sunt alocate 3 miliarde de euro. Trebuie doar accesați cu bună credință. Bursele de merit ar trebui să fie la același nivel în toată țara și să fie plătite cu prioritate. Acum dacă Consiliul Local are probleme financiare din cauza unor cheltuieli aberante, ele nu se plătesc. Bursele de merit ar trebui să se acorde din bugetul Ministerului Educației prin transfer bancar. Ele ar trebui calculate conform rezultatelor școlare din anul precedent. Doar în gimnaziu și liceu. Responsabilitatea pentru acordarea notelor este a școlii unde elevul învață. Normal ar fi ca la examenele de evaluare națională, rezultatele în contradicție cu notele din timpul anului școlar să ducă la imputarea costului burselor unității de învățământ care a evaluat impropriu. Pentru că este o realitate, evaluarea nu este unitară între profesori. Se vede la examenul de capacitate și bacalaureat. Dacă tot trebuie reduse costurile, desființați inspectoratele după modelul  finlandez, trimiteți inspectorii „performanți  politic” la clase, să-i evalueze elevii și părinții.

În învățământul universitar este mai complicat. Pe vremuri era simplu. Exista bursa republicană pentru medie peste 9, fără niciun 8. Integrala 1 și integrala 2. Acum cu reforma Bologna, când poți să ai restanță în anul întâi și să o duci până în anul trei  evaluarea performanței este incertă. Mă tot întreb ce importanță are o materie la care ai picat în anul întâi, în curricula de anul doi unde ai luat toate examenele. Probabil nu ai nevoie de ea. Nu există nici o statistică a modului în care absolvenții universităților noastre se integrează pe piața muncii din România. Nu există nici o statistică a calității școlilor doctorale afectate de scandalurilor plagiatelor. Domnul David ar trebui să înceapă cu fosta lui Universitate. Ar trebui crescute bursele de doctorat acolo unde școlile sunt competitive. Ar mai trebui închise acele școli doctorale care s-au remarcat prin promiscuitatea „cercetării”. Învățământul este gratuit în Constituție, deci nu putem să cerem absolvenților care pleacă să muncească în străinătate, după absolvire, contravaloarea investiției. Dar bursele nu sunt garantate prin Constituție.

De ce nu se gândesc înțelepții din educație la o soluție pragmatică? Împrumuturi pentru studii, negociate cu bănci, la dobânzi minime, pe care absolventul care vrea sa învețe, nu să ia o diplomă, să le returneze după ce se angajează, pe o perioadă specificată. Așa o să dispară toate studiile inutile fără relevanță pe piața muncii și este responsabilizat studentul ca să învețe nu să împuște notele.

Furtună într-un pahar cu apă pentru decidenți. Tsunami pentru educație. Nu știu, nu înțeleg vor să schimbe forma și să păstreze fondul găunos. Cu ipocrizie, înainte tovarăși!