Am revăzut de curând „Întâlnire de gradul trei”, un film științifico-fantastic american din 1977, scris și regizat de Steven Spielberg. O întâlnire de gradul al treilea reprezintă o presupusă întâlnire cu un OZN, care, pe lângă faptul că se găsește la o distanță mai mică de 150 metri și lasă urme (pe sol, pe plante, asupra oamenilor, în aparatura electronică), apar și ocupanții obiectelor zburătoare neidentificate, fie că sunt de natură biologică, artificială sau indefinibilă. Am făcut această introducere pentru că linia de comunicare Washington-Beijing s-a redeschis iar relația celor două semnă acum cu o astfel de întâlnire.
Jack Sullivan a încheiat o călătorie de 3 zile în China menită să reducă fricțiile dintre cele două puteri mondiale înaintea alegerilor din SUA din noiembrie. Consilierul pentru securitate națională al președintelui Biden s-a întâlnit joi, 29 august, cu liderul Chinei la Beijing, în ultima parte a celor 14 ore de discuții ale lui Jake Sullivan cu oficiali chinezi de top pe terenul lor de acasă. La întâlnirea lui Jake Sullivan cu președintele chinez Xi Jinping s-a discutat despre narcotice comunicații militar-militare, siguranța și riscul AI”, precum și „probleme de peste strâmtoare (n.A.G. citiți: Taiwan), războiul Rusiei împotriva Ucrainei și Marea Chinei de Sud”, potrivit documentelor de presă emise de Casa Albă.
Din punctul de vedere al Beijingului, se spune că Xi a subliniat „că în această lume în schimbare, o lume tulbure, țările au nevoie de solidaritate și coordonare, nu de diviziune sau confruntare”. Bine-înțeles nu exista întâlnire SUA-China să nu aibă pe agendă Taiwanul sub o formă directă sau alta voalată. După întâlnire, armata lui Xi a spus într-o declarație: „China îndeamnă SUA să oprească coluziunea militară cu Taiwan, să nu mai înarmeze Taiwanul și să nu răspândească narațiuni false asupra Taiwanului”. Nu este clar ce a vrut să spună ministerul apărării cu ultima acuzație despre narațiuni false, iar oficialii chinezi nu au explica-o în mod public. Armata Beijingului a mai spus că „misiunea și datoria” sa este „de a se opune cu hotărâre „independenței Taiwanului” și de a promova reunificarea”, jurând că „va lua cu siguranță contramăsuri” împotriva independenței Taiwanului. Cei care susțin independența în Taiwan, a spus ministerul apărării, „sunt la fel de incompatibili cu pacea și stabilitatea strâmtorii Taiwan ca focul cu apă”.
O concluzie din trei zile de discuții a fost că: liderii comandamentului din Indo-Pacific vor vorbi în curând prin telefon cu omologii lor din teatrul de comandă sudic al Chinei, care acoperă mările sale sudice. Cu toate acestea, cele două părți nu au ajuns la „un acord nou cu privire la Marea Chinei de Sud”, scrie Reuters, și „Nu am discutat despre alegerile americane”, a spus Sullivan reporterilor. Bine-înțeles Sullivan nu era acolo să discute despre alegerile din SUA, era pentru a trata problema relației militar-la-militar dintre SUA și China în contextul libertății de navigație în Marea Chinei de Sud și a acumulări de vulnerabilități de ordin militar în regiune. Disputa teritorială din Marea Chinei de Sud arată din ce în ce mai mult ca un punct de fricțiune strategică între Statele Unite și China. Acțiunile Chinei în Marea Chinei de Sud— inclusiv activități extinse de construire a insulelor și de construcție a bazelor militare pe site-urile pe care le ocupă în Insulele Spratly, precum și acțiuni ale forțelor sale maritime de a afirma pretențiile Chinei împotriva revendicărilor concurente ale vecinilor regionali, cum ar fi Filipine și Vietnam — au sporit îngrijorarea observatorilor americani că China câștigă controlul efectiv asupra Marea Chinei de Sud, o zonă de importanță strategică, politică și economică pentru Statele Unite și pentru aliații și partenerii săi.
Acțiunile forțelor maritime ale Chinei în Insulele Senkaku din Marea Chinei de Est administrate de Japonia reprezintă o altă îngrijorare pentru observatorii americani. Dominarea Chinei asupra regiunii apropiate de mări – adică Marea Chinei de Sud și Marea Chinei de Est, împreună cu Marea Galbenă – ar putea afecta în mod substanțial interesele strategice, politice și economice ale SUA în regiunea Indo-Pacific și în alte părți. Totuși, s-au făcut mai multe progrese în legăturile militare. Sullivan s-a întâlnit cu principalul consilier militar al lui Xi și cele două părți au convenit că liderii de comandă din Indo-Pacific din SUA vor vorbi în curând prin telefon cu omologii lor din teatrul de comandă sudic al Chinei, care acoperă mările sale sudice.
Oficialii militari americani au fost mult timp dornici de un angajament mai profund la nivel de lucru pe fondul disputelor regionale și al desfășurărilor sporite în Asia de Est. Înainte de a-l întâlni pe Xi, Sullivan a avut o discuție rară cu un general considerat de diplomați ca principalul consilier militar al președintelui, Zhang Youxia, vicepreședintele Comisiei Militare Centrale. Cu Zhang, Sullivan a făcut eforturi pentru îmbunătățirea comunicațiilor la nivel de lucru între armatele țărilor în timpul primei întâlniri dintre Zhang și un oficial al administrației Biden. „Solicitarea dumneavoastră de a avea această întâlnire cu mine demonstrează valoarea pe care guvernul SUA o acordă securității militare și relației noastre dintre armata și militară”, a spus Zhang în timp ce îl saluta pe Sullivan. Sullivan i-a spus lui Zhang că ambele țări au responsabilitatea de a împiedica concurența să se transforme în conflict sau confruntare.
„Având în vedere starea lumii și nevoia de a gestiona în mod responsabil relațiile dintre SUA și China, cred că este o întâlnire foarte importantă”, a spus el. De asemenea Casa Albă a spus că Sullivan și-a exprimat îngrijorarea cu privire la sprijinul Chinei pentru baza industrială de apărare a Rusiei, precum și pentru Taiwan și Marea Chinei de Sud. Se crede că Zhang este aproape de Xi și a supraviețuit tulburărilor din rândurile militare ale Chinei. Diplomații occidentali și asiatici spun că este mai puternic decât ministrul apărării, care se întâlnește mai des cu oficiali străini. El a avut, de asemenea, discuții ample cu principalul diplomat al Chinei, Wang Yi. În întâlnirea lor, Wang și Sullivan au discutat despre perspectiva unor discuții care ar putea avea loc în curând între Biden și Xi (în cel mai bun caz telefonic) și au împărtășit perspective contrastante cu privire la conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, pretențiile teritoriale ale Chinei de la Taiwan la Marea Chinei de Sud și comerț. „Cheia dezvoltării fără probleme a interacțiunii China-SUA constă în tratarea reciprocă ca egali”, a spus Wang pentru Sullivan, potrivit postului de stat CCTV.
Casa Albă a spus că cei doi au purtat „discuții sincere, de fond și constructive”. În ultimele luni ale președinției sale înainte de alegerile din 5 noiembrie, Biden a împins diplomația directă pentru a-l influența pe Xi și a menține tensiunile la distanță. Vicepreședintele SUA Kamala Harris, candidatul democrat, ar urma probabil o strategie similară dacă va câștiga alegerile. Deocamdată este înaintea lui Trump cu 3 puncte procentuale.
