Cel de-al 25-lea summit dintre China și Uniunea Europeană (UE), care a avut loc joi, 24 iulie, la Beijing, s-a transformat rapid într-un dialog al surzilor. Chiar și în ceea ce privește schimbările climatice, un subiect în care China și Europa ar trebui să iasă în evidență, în timp ce SUA au abandonat orice ambiție pe această temă, a fost nevoie de eforturi considerabile pentru a ajunge la o declarație comună. În ceea ce privește toate celelalte subiecte, diviziunile au devenit evidente după o singură zi, în loc de cele două zile planificate inițial. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au întâlnit cu președintele Chinei, Xi Jinping, după care a urmat de o întâlnire cu premierul Li Qiang.
Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate, Kaja Kallas, a participat, de asemenea, la întâlniri. Summitul a marcat 50 de ani de relații diplomatice dintre UE și China. Însă perspectivele unei întâlniri productive erau de mult timp șanse slabe, deoarece Beijingul a vorbit și a acționat dur în multe chestiuni de interes pentru UE. Pentru UE, inversarea dependenței sale economice de China este esențială pentru a obține o mai mare autonomie în ceea ce privește capacitatea militară și tehnologică. Orice acorduri pe termen scurt pentru îmbunătățirea relațiilor cu Beijingul vor pune în pericol aceste ambiții pe termen lung. Se așteptă, oare, ca totuși în perioada următoare relațiile UE cu China să se încălzească, ca o barieră împotriva unei administrații americane antagoniste? Nu pentru că UE a continuat să pună accentul pe rivalitate și pe concurență în abordarea sa față de China. Cât va fi VDL la conducerea Comisiei Europene relațiile cu China și SUA au de suferit. De ce? Pentru că există o relație rece între ea și cei doi lideri. Veți zice dar se vad discută își zâmbesc etc… Fals este un ceremonial diplomatic care este respectat. Poate înțeleg și cei de pe la noi. ”Diplomația este arta de a spune „cuțu, cuțu…” până ce apuci să pui mâna pe o piatră” spunea Blaise Pascal ( un matematician, fizician și filosof francez având contribuții în numeroase domenii ale științei). În cadrul întâlnirilor de joi, 24 iulie, cu Xi și premierul chinez Li Qiang, von der Leyen și președintele Consiliului European, Antonio Costa, care reprezintă cele 27 de state membre ale blocului comunitar, au trecut în revistă o serie de preocupări specifice legate de relația economică, inclusiv supracapacitatea de producție a Chinei și controlul exporturilor de pământuri rare. De asemenea, au presat China să nu ofere sprijin material bazei militar-industriale a Rusiei și l-au îndemnat pe Xi să-l împingă pe președintele rus Vladimir Putin spre discuții de pace serioase cu Ucraina. În cadrul întâlnirii cu Xi, von der Leyen a declarat că relația UE-China se află într-un „punct de inflexiune”.
„Modul în care China va continua să interacționeze cu războiul lui Putin va fi un factor determinant pentru propriile noastre relații de acum înainte”, a declarat von der Leyen după summit. Xi pare să dea vina pe percepțiile greșite occidentale despre China pentru plângerile UE, spunând că Europa ar trebui să respecte alegerea sistemului politic al poporului chinez și să sprijine dezvoltarea Chinei. El a îndemnat UE să colaboreze cu Beijingul în chestiuni de interes reciproc, inclusiv schimbările climatice și inteligența artificială. „Istoria și realitatea dovedesc că interdependența nu este un risc, iar convergența intereselor nu este o amenințare”, a spus Xi, adăugând că speră că UE va facilita investițiile și activitățile comerciale chineze în Europa.
Summitul din acest an a părut șubred încă de la începutul pregătirilor. Deși era rândul UE să găzduiască reuniunea, președintele chinez Xi Jinping Xi a ezitat să viziteze Bruxelles-ul. Alte acțiuni ale Chinei în perioada premergătoare summitului au adăugat insultă la prejudiciu. Într-o vizită la Bruxelles, ministrul chinez de externe Wang Yi i-a spus șefului politicii externe a UE, Kaja Kallas, că China nu vrea să vadă Rusia pierzând în Ucraina. China ar putea subestima cât de profund se teme UE de agresiunea rusă în cazul în care aceasta va ieși victorioasă din războiul din Ucraina. Alternativ, Beijingului s-ar putea să nu-i pese cu adevărat.
Declarațiile chineze de la summit au reflectat în mare măsură eforturile continue ale Beijingului de a se poziționa ca o forță pentru stabilitate și un antidot la măsurile comerciale ale lui Trump, oferind ramuri de măslin care au inclus ridicarea sancțiunilor împotriva legislatorilor europeni și relaxarea cerințelor de viză. Oficialii chinezi au minimalizat preocupările europene cu privire la controalele exporturilor de elemente din pământuri rare efectuate de China, afirmând că firmele europene vor continua să primească aprovizionări. UE a declarat joi că cele două părți au convenit asupra unui sistem de verificare a blocajelor critice la materiile prime și de abordare a oricăror probleme.
Summitul de joi, 24 iulie, vine imediat după o hotărâre arbitrală a Organizației Mondiale a Comerțului, care a oferit UE o victorie parțială într-un litigiu privind proprietatea intelectuală cu China, centrat pe tehnologia de telecomunicații mobile. O delegație a Parlamentului European a vizitat Taipei săptămâna aceasta, întâlnindu-se cu președintele Taiwanului, Lai Ching-te, și cu alți oficiali – o formă de angajament pe care China a denunțat-o de mult timp ca o provocare la adresa pretențiilor sale de suveranitate asupra insulei autoguvernate. UE a lansat mai multe anchete privind subvențiile chineze. Luna trecută, a anunțat planuri de a exclude companiile chineze de la licitațiile pentru achiziții publice de peste 5 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 5,9 milioane de dolari, pentru dispozitive medicale, după ce o anchetă a UE a constatat că politicile Chinei țineau companiile europene în afara pieței de achiziții de dispozitive medicale din China. De asemenea, blocul a inclus pe lista neagră șase firme chineze în cel mai recent pachet de sancțiuni care vizează Rusia, inclusiv pentru prima dată două bănci regionale chineze. Oficialii chinezi au amenințat cu represalii împotriva acestei acțiuni.
Liderii UE au călătorit în China după un summit din Japonia, miercuri 22 iulie. Blocul comunitar dorește să aprofundeze legăturile cu Tokyo în domeniul apărării, comerțului și securității economice și consideră că cele două părți împărtășesc preocupări similare cu privire la politicile economice ale Chinei și la sprijinul acordat Rusiei.
După alegerea lui Trump în noiembrie, Beijingul și Bruxellesul și-au atenuat pentru scurt timp criticile reciproce. Unii europeni au discutat despre urmărirea unor legături mai strânse cu China pentru a se proteja împotriva unui Washington mai volatil. Mass-media de stat chineză a sugerat că orientarea UE către o abordare mai conflictuală față de Beijing are ca scop câștigarea grațiilor administrației Trump în timp ce aceasta negociază un acord comercial. Washingtonul și Bruxellesul par să conveargă asupra unei rate tarifare de 15%, deși oficialii au avertizat că un acord nu este sigur și ar avea nevoie de aprobarea lui Trump.
SUA au început să se concentreze asupra amenințării reprezentate de ascensiunea Chinei mult mai devreme decât europenii, deoarece proiectul Beijingului este o provocare mai explicită la adresa hegemoniei americane. Europa, condusă de producătorii auto germani, a văzut doar promisiunea pieței chineze, în timp ce preocupările legate de securitate păreau îndepărtate și abstracte. Abia atunci când europenii au fost afectați direct, s-au trezit brusc datorită acestui risc. Astăzi, din păcate, Europa se confruntă cu riscuri atât pe frontul de apus cât și pe frontul de răsărit, simultan. În primul rând vorbim de criza din Ucraina. Rusia a putut să-și continue războiul timp de trei ani doar pentru că China o finanțează prin achiziții de hidrocarburi și furnizează piesele și utilajele pentru asamblarea dronelor care atacă civilii ucraineni în fiecare zi.
În al doilea rând vorbim despre comerț. Uniunea Europeană a urmărit cum dezechilibrul din relația sa cu China se adâncește, fără o ieșire clară din această spirală. Într-un deceniu, deficitul comercial al UE cu China s-a dublat, depășind 300 de miliarde de euro pe an. Bruxelles-ul are dreptate să critice subvențiile publice masive care au făcut concurența chineză neloială, creând un risc sporit pentru locurile de muncă și industria din Europa și să implementeze măsuri de protecție pe care China nu le-a abandonat niciodată. În al treilea rând Donald Trump nu dorește să reducă tarifele de 30% pentru Europa decât dacă piața europeană se deschide complet la produsele americane. Oricum Ursula von der Leyen pleacă oarecum șocată de la Beijing. De ce? De la fereastra limuzinei Hongqi („Steagul Roșu”) oferită de protocolul chinez, ”a văzut”, cel mai probabil, cât de mult a apărut o lume nouă în China. Mașini noi, în mare parte electrice sau hibride, mărci noi și o expertiză de neegalat: în cursa pentru dezvoltarea celor mai bune baterii, doar doi jucători chinezi ies în evidență – cel mai mare furnizor din lume de baterii, CATL, care furnizează pentru companii ca Stellantis, Renault, Tesla și Rolls-Royce, și principala marcă mondială de mașini electrice, BYD. Europenii sunt doar niște spectatori. Pe această temă, ca și pe frontul ucrainean, von der Leyen a oferit cel puțin acest diagnostic: relațiile sino-europene se află într-un „punct de cotitură”. Cu toate acestea, nimic nu sugerează că UE are măcar începuturile unei soluții la aceste probleme fundamentale.
