Donald Trump a anunțat la jumătatea lui septembrie că îl va primi pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan joi, 25 septembrie, la Casa Albă pentru a discuta contracte majore în domeniul aviației civile și militare.
„Lucrăm la numeroase acorduri comerciale și militare, inclusiv o achiziție majoră de aeronave Boeing, o comandă importantă de avioane F-16 și continuarea discuțiilor privind F-35, pe care sperăm să le încheiem pozitiv”, a scris președintele american pe rețeaua sa de socializare Truth Social. Washingtonul a exclus Turcia din programul său de dezvoltare a avioanelor de vânătoare F-35 în 2019, înainte de a impune sancțiuni un an mai târziu Ankarei, aliatul său NATO, pentru achiziționarea sistemului rusesc de apărare aeriană S-400.
Însă, în luna iulie, președintele turc a indicat că este încrezător că țara sa se va reintegra treptat în program, fapt care va pune capăt disputei dintre Turcia și Statele Unite. F-35 de la Lockheed Martin, cel mai sofisticat avion de vânătoare american, a fost dezvoltat de Statele Unite în parteneriat cu alte țări NATO în cadrul unui program numit Joint Strike Fighter (JSF). Marea Britanie, Italia, Canada, Australia, Țările de Jos, Danemarca şi Norvegia fac parte din acest program încă de la mijlocul anilor 90. Atunci s-a înscris și Turcia în program și a primit fabricarea de componente ale avionului. În marja summitului NATO din Olanda, Erdogan a avut prima sa întâlnire față în față cu Trump de la inaugurarea președintelui SUA pe 20 ianuarie 2025.
„Am avut o întâlnire fructuoasă cu prietenul meu Trump. Am discutat cu el o gamă largă de subiecte, de la legături bilaterale la parteneriatul NATO, de la evoluții regionale la cele globale”, a spus Erdogan. Turcia și SUA au un obiectiv comun de a crește volumul comerțului bilateral la 100 de miliarde de dolari, a spus Erdogan, exprimând dorința ambelor părți de a atinge acest obiectiv. Pe plan bilateral, o problemă pe care Turcia o solicită de mult timp este ca SUA să ridice sancțiunile care decurg din desfășurarea sistemelor rusești de apărare aeriană S-400 și să revină la programul F-35. „Nici noi nu am renunțat la F-35. În prezent, suntem în discuții cu omologii noștri cu privire la dorința noastră de a ne reîntoarce la proiect”, a declarat Erdogan, subliniind că a discutat problema cu Trump. Conflictele regionale și eforturile de dezescaladare a acestora pentru a ajunge la o pace permanentă în Gaza și Ucraina au fost, de asemenea, pe ordinea de zi, a spus Erdogan. Relațiile dintre Turcia și Israel sunt la un nivel minim istoric din cauza Fâșiei Gaza și acum a intervențiilor militare continue ale Israelului în Siria, care vizează parțial limitarea influenței turcești acolo. Turcia încearcă, la rândul ei, să contracareze Israelul prin aprofundarea legăturilor de apărare cu guvernul Sharaa. Protejarea integrității teritoriale și a unității politice a Siriei este de maximă importanță pentru Turcia, a spus Erdogan, amintind de un acord între Forțele Democratice Siriene (SDF) și Damasc pentru integrarea primei în armata națională.
Turcia a promovat acordurile comerciale și cele privind gazele înainte de summitul Erdogan-Trump. Această serie de acorduri vine în contextul în care liderii turci încearcă să facă presiuni asupra președintelui SUA în privința avioanelor de luptă și a politicii kurde în cadrul întâlnirii care urmează. Turcia a dus diplomația tranzacțională pe noi culmi înainte de întâlnirea președintelui Recep Tayyip Erdogan cu președintele Donald Trump la Casa Albă, cu noi acorduri anunțate aproape zilnic. Cel puțin unele dintre acorduri sunt ”îndulcitori” meniți să asigure reintrarea Turciei, membră NATO, în programul de avioane de vânătoare stealth F-35, alături de alte solicitări turcești, în special privind sprijinul SUA pentru kurzii din Siria. Ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, a confirmat marți prin intermediul X că compania de gaze de stat turcă, Botas, va importa începând cu 2026 aproximativ 4 miliarde de metri cubi pe an de GNL produs în SUA pentru uz intern, precum și pentru vânzări ulterioare către Europa și Africa de Nord. Directorul general al Botas, Abdulvahit Fidan, și președintele comerciantului de energie din New York, Mercuria, Daniel Jaeggi, au semnat contractul de furnizare pe 18 ani, a relatat agenția de știri turcă de stat Anadolu. Suma corespunde la aproximativ 8% din necesarul anual de gaze al Turciei. Bayraktar a declarat că Botas a semnat un memorandum separat cu compania australiană Woodside Energy Group Ltd. pentru a importa încă 5,8 miliarde de metri cubi de gaze din proiectul de export GNL din Louisiana, începând cu 2030.
Summitul Erdogan-Trump este cel mai bine înțeles ca o întâlnire tranzacțională. Ultima vizită a lui Erdogan la Casa Albă a avut loc în noiembrie 2019, în timpul primului mandat al lui Trump. Erdogan a anulat o întâlnire planificată cu fostul președinte Joe Biden, programată în mai 2024, pe fondul zvonurilor că acesta încerca să câștige favoarea lui Trump. Criticii spun că acordul privind gazele naturale contrazice afirmațiile anterioare ale lui Erdogan conform cărora Turcia era pe punctul de a obține independența energetică, atunci când a anunțat descoperirea de noi rezerve de gaze naturale în Marea Neagră în luna mai, spunând că acestea erau suficiente pentru a satisface cererea internă timp de aproximativ 3,5 ani. Producția anuală locală a atins peste 2,3 miliarde de metri cubi în 2023, un nivel record. Cu toate acestea, Turcia continuă să depindă de furnizori străini pentru 90% din necesarul său de gaze naturale. Importurile crescute de GNL ale Turciei au ca scop reducerea dependenței sale de Rusia, care rămâne principalul său furnizor. Între timp, se așteaptă un posibil acord cu producătorul american de aeronave Boeing pentru achiziționarea 250 de avioane comerciale pentru compania sa națională, Turkish Airlines. Să reținem că președintele Turkish Airlines, Ahmet Bolat, a zburat în Statele Unite înainte de summit. Pe lângă 40 de avioane F-35, Turcia dorește și 40 de avioane F-16 Viper, precum și bombe și muniții în valoare de miliarde de dolari. Însă observatorii avertizează că, în ciuda agitației din jurul primirii mult așteptate de Erdogan, relansarea F-35 este departe de a fi asigurată din cauza rezistenței de lungă durată bipartizane din Congres.
Trump este „dornic să obțină o serie continuă de victorii, iar o vânzare majoră de arme s-ar potrivi cu siguranță acestei definiții. Turcia, la rândul său, trebuie să își îmbunătățească flota de avioane F-16 [îmbătrânite] și își dorește cu ardoare să revină la programul F-35. Cred că Erdogan va realiza probabil ambele obiective și nu mă aștept ca rezistența Congresului să fie suficientă pentru a opri încheierea acordurilor. Însă parlamentarii simpatizanți cu lobby-ul grec de ambele părți ale culoarului parlamentar ridică deja ”steaguri roșii”. Conducerea bipartizană a Grupului de lucru pentru probleme elene din Congres a avertizat administrația cu privire la vânzarea avioanelor F-35 către Turcia. În cazul în care Trump insistă asupra vânzării, Congresul ar putea adopta o rezoluție de dezaprobare. În cazul Turciei, deoarece este membră NATO, aceasta ar trebui să aibă loc în termen de 15 zile și să fie trimisă președintelui, care ar putea apoi să o respingă. Dacă va obține suficient sprijin pentru a preveni o anulare, adică două treimi din membrii uneia dintre cele două camere, atunci vânzarea ar fi, în teorie, aprobată. Administrațiile au respectat din punct de vedere istoric aceste cerințe, dar nu există niciun motiv să credem că Trump ar face neapărat acest lucru. În 2019, în timpul primului său mandat, Trump a depășit cerințele Congresului pentru a vinde arme în valoare de 1,9 miliarde de dolari Arabiei Saudite. Guvernul turc a anunțat că a ridicat taxa suplimentară de 70% impusă băuturilor spirtoase americane în 2018, ca represalii pentru taxele impuse aluminiului și oțelului turcesc de către administrația Trump în urma arestării cetățeanului american Andrew Brunson.
Orezul, tutunul, cosmeticele și automobilele americane se numără printre cele nouă produse care au beneficiat de anularea creșterii taxelor de import. Ministerul Comerțului din Turcia a declarat că relaxarea tarifelor are scopul de a ajuta părțile să își consolideze comerțul bilateral până la 100 de miliarde de dolari pe an, un obiectiv anunțat în 2019. Atingerea acestui obiectiv ar tripla aproape totalul de 32,1 de miliarde de dolari atins în prezent. În 2024 balanța a fost ușor înclinată în favoarea Ankarei. Între timp, ziarul turc pro-opoziție Sozcu a susținut că Trump va ridica probabil problema obținerii unei participații americane la vastele rezerve de minerale de pământuri rare ale Turciei, ca parte a campaniei continue a administrației de a reduce dependența SUA de China pentru elementele utilizate în noile tehnologii aerospațiale și de apărare. Turcia deține a doua cea mai mare rezervă de minerale de pământuri rare din lume, după China. Zăcământul Beylikova, descoperit în 2022 în provincia Eskisehir din vestul Turciei, este estimat să conțină 694 de milioane de tone. Erdogan a sosit duminică 20 septembrie la New York pentru a participa la Adunarea Generală a ONU. El urmează să se întâlnească cu Trump la Casa Albă joi, 25 septembrie, marcând prima sa invitație de când republicanul s-a întors la Casa Albă în ianuarie. Trump a declarat că se așteaptă ca acorduri comerciale și militare să fie semnate în timpul vizitei. Comerțul bilateral dintre cei doi aliați NATO a ajuns la aproximativ 32,1 miliarde de dolari anul trecut, Ankara exportând bunuri în valoare de 16,7 miliarde de dolari și importând produse în valoare de 15,4 miliarde de dolari, potrivit Biroului Reprezentantului Comerțului al Statelor Unite. În aprilie, Trump a anunțat tarife vamale ample pentru peste 180 de țări, ca răspuns la ceea ce a numit a fi balanțele comerciale nedrepte dintre Washington și partenerii săi internaționali. În august, a stabilit un tarif de 15% pentru importurile turcești – mult mai mic decât în alte țări precum India și Brazilia, care au fost afectate de tarife vamale de 50% pentru importurile din SUA.
Turcia nu a ripostat. Erdogan a solicitat de mult timp o întâlnire pentru a asigura încetarea sancțiunilor americane asupra industriei de apărare a Turciei, reintrarea în programul avioanelor de vânătoare stealth F-35 și încheierea parteneriatului SUA cu Forțele Democratice Siriene conduse de kurzi. În ceea ce privește a doua mare cerere a Turciei, aceea ca Pentagonul să rupă legăturile cu SDF, Trump ar putea avea mână liberă, în ciuda opoziției din Congres. Riscul pentru kurzi este că, în cazul în care Trump nu reușește să livreze informații despre F-35, s-ar putea simți obligat să satisfacă cerințele Turciei pe frontul sirian, așa cum a făcut în octombrie 2019. El a emis ordine pentru retragerea trupelor forțelor speciale americane staționate în zona controlată de kurzi, în timp ce a dat undă verde atacului Turciei, Operațiunea Izvorul Păcii, împotriva SDF. Confruntat cu un val de indignare în Congres, a fost forțat să își schimbe decizia de retragere. Dar multe s-au schimbat pe teren de atunci, cel mai dramatic când rebelii islamiști conduși de fostul agent al-Qaeda Ahmad al-Sharaa l-au răsturnat pe dictatorul sirian Bashar al-Assad. Sharaa a fost îmbrățișată de Trump, cu numeroase îndemnuri din partea Arabiei Saudite. Președintele a decis să relaxeze sancțiunile împotriva Siriei după ce s-a întâlnit cu el la Riyadh în luna mai, oferindu-i liderului sirian un impuls uriaș. Sharaa participă în prezent la cea de-a 80-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite la New York, oferindu-i noi oportunități de a-și susține pledoariile pentru eliminarea completă a sancțiunilor și reintegrarea treimii Siriei controlate de kurzi, unde se află cea mai mare parte a bogăției sale energetice. Cei mai mari aliați ai kurzilor la Washington sunt Pentagonul și Israelul. Ambii s-ar opune probabil unei retrageri a trupelor. Pentagonul ar face acest lucru în mare parte din cauza amenințării continue a ISIS, în timp ce Israelul îi consideră pe kurzi o pârghie utilă împotriva Turciei și a Sharaa. Complicată situație în zonă. Vom vedea ce se mai întâmplă.
