Lupta lui Donald Trump cu Deep State-ul continuă prin cei numiți în funcții de securitate națională. Tulsi Gabbard, directoarea serviciilor naționale de informații, i-a surprins pe oficialii Agenției Centrale de Informații (CIA) săptămâna trecută când a inclus un ofițer superior CIA sub acoperire pe o listă de 37 de oficiali actuali și foști cărora le-a retras autorizațiile de securitate. În luna august 2025, la câteva zile după summitul președintelui Trump cu Putin în Alaska, Gabbard a revocat autorizarea de securitate a unui analist de top al CIA, specialist în Rusia, care era pregătit pentru o misiune importantă în Europa.
Acțiunea a încheiat astfel o carieră de 29 de ani în serviciul de informații. Această revocare face parte dintr-o măsură mai extinsă: 37 de oficiali actuali și foști — dintre care mulți erau implicați în evaluări ale interferenței Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016 — și-au pierdut accesul la informații clasificate. Motivele invocate au fost “politizarea culegerii de informații și redactarea unor rapoarte pe baza lor” și “manipularea informațiilor” fără alte dovezi concrete. Specialiști și experți în securitate critică decizia, argumentând că politizarea procesului de revocare a autorizațiilor de securitate subminează credibilitatea și eficiența comunității de inteligență. Se vorbește acum despre impactul negativ al acestei decizii atât asupra moralului lumii de informații, cât și asupra relațiilor cu partenerii internaționali. Gabbard nu știa că ofițerul CIA lucra sub acoperire, potrivit unei persoane familiarizate cu consecințele publicării listei.
Alte trei persoane familiarizate cu situația au declarat pentru Washington Post că biroul lui Gabbard nu s-a consultat în mod semnificativ cu CIA înainte de a publica lista. Biroul lui Gabbard a transmis lista cu 37 de persoane către CIA în seara dinaintea publicării listei, potrivit a trei persoane familiarizate cu comunicările și e-mailurile citite de The Wall Street Journal. Oficiul național de informații nu a solicitat feedback-ul CIA cu privire la componența listei, iar CIA nu a avut cunoștință dinainte de postarea lui Gabbard pe X în ziua următoare, care a dezvăluit numele, inclusiv cel al ofițerului CIA acoperit, potrivit WSJ. Într-o notă care anunță revocările, Gabbard a declarat că a acționat la ordinele lui Trump. „Directorul Serviciilor Naționale de Informații, Gabbard, a dispus revocările pentru a se asigura că persoanele care au încălcat încrederea acordată prin utilizarea de materiale politizate, manipularea sau scurgerea de informații clasificate nu mai au voie să facă acest lucru”, a declarat o purtătoare de cuvânt din biroul lui Gabbard. Episodul de săptămâna trecută scoate la iveală tensiunile continue dintre cei doi înalți oficiali ai serviciilor secrete americane. Gabbard și directorul CIA, John Ratcliffe, au avut divergențe în iulie, când aceasta a declasificat un document ușor redactat despre influența Rusiei asupra alegerilor americane din 2016. CIA a dorit să se acopere o porțiune mai mare a raportului, deoarece acesta dezvăluia surse și metode sensibile ale agenției. Conflictul privind documentul a fost relatat anterior într-un articol publicat de Washington Post. „Un [director al serviciilor secrete naționale] inteligent s-ar fi consultat cu CIA” înainte de a identifica ofițerul sub acoperire, a declarat Larry Pfeiffer, fost șef de cabinet la CIA.
„Ar putea pune în pericol procedurile de acoperire ale CIA. Ar putea pune în pericol relațiile cu guvernele străine.” Congresul a înființat Biroul Directorului de Informații Naționale în 2004, în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie, ca agenție de coordonare a comunității de informații, un aranjament care a alimentat conflictele anterioare. În timpul administrației Obama, pe atunci directorul CIA, Leon Panetta, și Dennis Blair, care era directorul de informații naționale, s-au certat pe tema personalului de informații din străinătate și a deliberărilor privind acțiunile sub acoperire ale CIA. „Directorul Ratcliffe și întreaga echipă de elită de securitate națională a președintelui sunt dedicați eradicării politizării serviciilor de informații și se concentrează pe executarea priorităților de securitate națională ale președintelui Trump și pe menținerea în siguranță a poporului american”, a declarat purtătoarea de cuvânt a CIA, Liz Lyons. Oficialul CIA a cărui autorizație a fost revocată săptămâna trecută este un veteran al agenției, care lucrează în domeniul Rusiei. Ofițerul a deținut funcții în domeniul informațiilor timp de peste 20 de ani și a lucrat din 2014 până în 2017 ca expert în Rusia și Eurasia în cadrul Consiliului Național de Informații, potrivit unei biografii listate la ”bursă de zvonuri”. La începutul acestui an, ofițerul CIA a vorbit la o conferință de informații clasificate și a fost descris ca fiind un manager executiv senior în centrul misiunilor CIA pentru Europa și Eurasia. Ofițerii CIA pot ocupa posturi civile sau guvernamentale în afara CIA și ulterior se pot reîntoarce în agenție, unde unii pot prelua misiuni de acoperire. CIA a refuzat să comenteze despre ofițer, invocând o politică împotriva divulgării informațiilor despre personal.
Autorizațiile de securitate permit unei persoane să gestioneze documente secrete și sunt o parte esențială a muncii în domeniul informațiilor. Revocarea autorizațiilor de securitate duce efectiv la încetarea contractului de muncă asta ca să înțelegeți ce însemnă revocarea autorizație. Este foarte clar că în ultima lună, Gabbard și-a consolidat poziția față de Trump, insistând asupra unei reexaminări a concluziei comunității de informații conform căreia Rusia a lucrat pentru a influența alegătorii americani să-l favorizeze în alegerile din 2016. Grație unui video ambiguu, Gabbard ieșise din grațiile lui Trump în iunie 2025. La o ședință recentă de cabinet a Casei Albe, Trump a felicitat-o pe Gabbard: „Ai găsit niște lucruri interesante, Tulsi”, a spus el și a continuat „Devine o vedetă din ce în ce mai mare pe zi ce trece.” Una dintre cele 37 de persoane de pe lista lui Gabbard este- Richard H. Ledgett, fost director adjunct al Agenției Naționale de Securitate – care își pierduse deja autorizația printr-un ordin executiv separat din ianuarie.
Revelarea identității unui ofițer sau agent de informații sub acoperire este o infracțiune, deși nu este clar dacă statutul ar putea fi aplicat unei dezvăluiri guvernamentale sau dacă includerea ei pe listă constituie o dezvăluire. În 2003, secretarul de stat adjunct Richard Armitage a dezvăluit din greșeală reporterilor identitatea lui Valerie Plame, care la acea vreme era ofițer sub acoperire care lucra în divizia de contraproliferare a CIA și colecta informații despre programele de arme de distrugere în masă ale Irakului. Nimeni nu a fost acuzat într-o anchetă penală ulterioară, dar Scooter Libby, șeful de cabinet al vicepreședintelui de atunci Dick Cheney, a fost condamnat pentru că a mințit anchetatorii. Fostul președinte George W. Bush i-a comutat pedeapsa lui Libby, iar Trump l-a grațiat în 2018. Foști oficiali americani care au lucrat îndeaproape cu ofițerul CIA demis l-au descris ca fiind foarte respectat și apolitic (nu știm dacă este un el sau o ea), fără prezență pe rețelele de socializare și fără nicio înregistrare a vreunei critici la adresa lui Trump sau a politicilor sale. Ofițerul, a spus unul dintre ei, este „antiteza unui operator politic”.
Pentru cei care nu înțeleg sensul acestui articole le spun așa: Trump a disprețuit mult timp expertiza care se află în birocrațiile guvernamentale, bazându-se în schimb pe instinctele sale, legăturile personale cu liderii mondiali și asociații apropiați, adesea din perioada sa de om de afaceri. El a destructurat personalul Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe, care a servit președinți de la Harry S. Truman încoace, reunind agenții de securitate națională disparate pentru a împărtăși informații, a dezbate opinii opuse, a oferi opțiuni președintelui și a se asigura că deciziile acestora sunt puse în aplicare. Casa Albă consideră consilieri precum trimisul special Steve Witkoff, dezvoltator imobiliar și partener de golf al lui Trump, ca fiind mai valoroși decât experții, deoarece îl cunoaște și îl înțelege pe președinte. Trump nu este primul președinte care a criticat puternicele agenții de spionaj americane, care uneori nu au reușit să avertizeze asupra atacurilor sau să minimizeze riscurile, cum ar fi în cazul dezastruoasei invazii din Cuba din 1961, sponsorizată de CIA. Alteori, președinții americani au ignorat avertismentele, spre pericolul lor.
Președintele George W. Bush și consilierii săi, de exemplu, au respins multiple rapoarte ale CIA care evaluau că o invazie americană în Irak ar putea declanșa conflicte civile și ar putea prinde trupele americane într-un război îndepărtat. Administrația Trump a vizat în mod specific foști și actuali oficiali asociați cu o evaluare din 2017 conform căreia Rusia a intervenit în alegerile prezidențiale americane din 2016, parțial pentru a-l ajuta pe Trump în detrimentul rivalei democrate Hillary Clinton. Ofițerul CIA demis a deținut la acea vreme un rol important în domeniul informațiilor despre Rusia și Eurasia, dar nu a fost unul dintre principalii redactori ai documentului. Concluziile acestuia au fost confirmate de mai multe evaluări independente, inclusiv un studiu bipartizan exhaustiv realizat de Comisia de Informații a Senatului. Ce urmează? Administrația Biden și Europa de Est. Așa spun astrele care conduc Administrația Trump. De când îl așteaptă Trump pe Biden? În 2019, Donald Trump a fost acuzat că ar fi făcut presiuni asupra lui Volodimir Zelenski (președintele Ucrainei) pentru a deschide investigații privind afacerile lui Hunter Biden, fiul lui Joe Biden, în Ucraina (în special în compania Burisma). Aceasta a dus la prima procedură de impeachment împotriva lui Trump. Zelenski a negat în repetate rânduri că ar fi fost supus unor presiuni inadecvate sau că ar fi făcut vreo înțelegere politică. Pentru el era (și este) crucial să mențină sprijinul bipartizan al SUA, atât republican, cât și democrat.
Ucraina depinde masiv de sprijinul american în războiul cu Rusia. Zelenski are un interes vital să nu fie perceput ca „favorizând” un partid american împotriva altuia. O înțelegere secretă cu Trump pe „dosarul Hunter Biden” ar fi extrem de riscantă, pentru că ar periclita relațiile cu actuala administrație și cu Congresul dar nu imposibilă!