Războiul din Ucraina este problema cea mai presantă pentru Casa Albă, dar există și alte probleme la fel de urgente de discutat între Moscova și Washington, precum relațiile diplomatice (Kremlinul așteapta acordul Departamentului de Stat pentru numirea noului ambasador rus, Aleksandr Darchiev, după ce predecesorul său a părăsit postul de la Washington, înainte de alegerile prezidențiale din SUA), normalizarea tuturor mecanismelor de comunicare interstatală, extinderea NATO, semnarea unui nou tratat strategic de dezarmare și crearea unei noi arhitecturi de securitate.
Războiul din Ucraina este pe agenda discuțiilor, în opinia mea, doar ca pretext al întâlnirii dintre Putin și Trump. Au trecut aproape două săptămâni de la învestirea lui Trump și Kremlinul încă așteaptă apelul telefonic de la Casa Albă, prin canalele oficiale. Unii spun că discuția a avut loc dar nimeni nu aduce dovezi. Consilierul pentru afaceri internaționale de la Kremlin, Iuri Uşakov, a spus că revine președintelui SUA să ia inițiativa, dar Washingtonul nu pare să fi primit mesajul. „De obicei, președintele sau șeful guvernului care vine la putere este cel care dă primul apel telefonic”, a spus el. Așa este cutuma, dar respectă Trump cutuma? Trump a vorbit cu Xi Jinping înainte de a-și prelua mandatul și de atunci a vorbit cu lideri prietenoși cu Kremlinul, precum Narendra Modi din India.
Toți analiști vorbesc despre iminența unui summit Putin-Trump. Pe la noi, pe aici, se vorbește de Budapesta, pe la occidentali se vorbește de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite care sunt văzute de Rusia ca posibile locuri pentru un summit între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. Trump a spus că va pune capăt războiului din Ucraina cât mai curând posibil și a spus că este gata să se întâlnească cu Putin. Putin l-a felicitat pe Trump pentru alegerea sa și a declarat că este gata să se întâlnească cu Trump pentru a discuta despre Ucraina. De ce vorbesc rușii de Arabia Saudită? Înalți oficiali ruși au vizitat atât Arabia Saudită, cât și Emiratele Arabe Unite în ultimele săptămâni, potrivit surselor din serviciile de informații occidentale. Și față de această inițiativă există la Kremlin o oarecare opoziție deoarece unii diplomați și oficiali din informații au indicat legăturile militare strânse și de securitate pe care atât Regatul, cât și Emiratele Arabe Unite le au cu Statele Unite. Deocamdată nimeni nu vrea să comenteze soluția summitului la Riad. Trebuie însă să ținem cont că atât Trump, cât și Putin au dezvoltat relații de prietenie cu conducătorii Arabiei Saudite și EAU.
Trump a declarat duminică 2 februarie 2025 că administrația sa are „întâlniri și discuții programate cu diverse entități, inclusiv cu Ucraina și cu Rusia”. Întrebat despre aceste remarci, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că contactele au fost „aparent planificate”. Prințul moștenitor al Arabia Saudită Mohammed bin Salman a fost primul șef de stat străin numit de Trump după preluarea mandatului. El l-a descris pe Prințul Moștenitor drept „un tip fantastic” în timpul discursului său printr-un link video către o audiență la Forumul Economic Mondial de la Davos. Putin, care a vizitat Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite în 2023, a declarat în septembrie anul trecut că îi este recunoscător lui Mohammed bin Salman pentru că a ajutat la organizarea celui mai mare schimb de prizonieri dintre SUA și Rusia de la Războiul Rece. Putin și Mohammed bin Salman, prințul cunoscut și sub numele de MBS, au întreținut o relație personală strânsă încă din 2015, când prințul a vizitat Rusia pentru prima dată. Trebuie să menționăm ca relația dintre cei doi a susținut acordul energetic OPEC+, cele două state fiind cei mai mari exportatori de petrol din lume. Atât Mohammed bin Salman, cât și președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed Al Nahyan, și-au menținut neutralitatea pe tot parcursul războiului din Ucraina, abținându-se să se alăture Occidentului pentru a critica și sancționa Rusia. Mohammed bin Zayed Al Nahyan a vizitat Rusia de mai multe ori în timpul războiului, spunând în timpul ultimei sale vizite din octombrie 2024 că este gata să sprijine eforturile de a găsi pacea în Ucraina.
De asemenea, Emiratele Arabe Unite au mediat cu succes schimburile de prizonieri. Ambii lideri arabi atât MBS cât și Mohammed bin Zayed Al Nahyan au relații bune cu Zelenski. De menționat că nici Arabia Saudită și nici Emiratele Arabe Unite nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale, cea care a emis un mandat de arestare pentru Putin, împiedicându-i vizitele în mai multe țări, printre care Brazilia și Africa de Sud. Dacă ne uitam la fostele locuri unde au avut loc întâlniri între liderii celor două puteri nucleare, locuri cum ar fi Helsinki, Geneva și Viena, ele numai corespund noilor condiții. Au mai fost voci care au cerut ca summitul să aibă loc în Turcia. Se pare că Rusia refuză această opțiune, Turcia fiind membru NATO și locul care a găzduit discuții de pace eșuate între Rusia și Ucraina în martie 2022. Apropos de summitul Rusia-SUA, Zelenski solicită participarea și a unui membru al UE la acesta. Ar fi viabilă solicitarea dacă pe agenda ar fi numai Ucraina dar agenda este mult mai complicată.
În siajul noilor date pe care alegerea lui Trump le generează cu privire la războiul din Ucraina, NATO desfășoară în aceste zile un amplu exercițiu militar, sub denumirea „Steadfast Dart 25”, de răspuns rapid la o posibilă invazie rusă, pe axa România – Bulgaria – Grecia, cu participarea a peste 10.000 de oameni și utilizarea de armament modern. Exercițiul Steadfast Dart 2025 va testa și antrena desfășurarea operațională a Forței de reacție aliate (ARF) în zona de supraveghere de Sud-Est a NATO, concentrându-se pe planificarea și execuția unei activități multi-domeniu înainte de criză, care are ca scop consolidarea forțelor aliate localizate in Romania si Bulgaria. În cazul acestui exercițiu, convoaiele de aprovizionare ale Alianței folosesc pentru deplasări, pe scară largă, orașul nodal Alexandroupolis și în mod auxiliar porturile Volos și Salonic, precum și pe aeroportul din Salonic, toate din Grecia. Însă cea mai mare parte a echipamentelor militare trec prin Alexandroupolis, prin portul și aeroportul acestui oraș, care devine din nou un punct „fierbinte”. De ceva vreme, circulă zvonuri și „informații” cum că Atena ar fi fost nevoită să „blocheze” acest coridor vital pentru americani și pentru NATO, sub amenințările lui Putin că, în cazul unui conflict generalizat, va lansa rachete care să distrugă acest coridor, dar și ca un gest din partea Atenei de a-i face pe plac lui Erdogan, în contextul politicii „fără tensiuni” în Marea Egee.
Dacă strâmtoarea Bosfor, care deschide poarta spre Marea Neagră, nu poate fi folosită, NATO a ales portul Alexandroupolis care rămâne un punct nodal de maximă importanță pentru planurile sale militare și care este activat ori de câte ori este necesar, așa cum s-a întâmplat acum, pentru a transporta rapid și în siguranță arme și personal pentru nevoile de apărare la granițele Europei de Sud-Est cu Rusia. Importanța portului Alexandropolis este mult mai mare. El a fost folosit și „în mod discret” pentru transferul „invizibil” de arme din țările central-europene către Israel, în timp ce războiul cu Hamas și Hezbollah era în desfășurare. Alexandroupolis este o verigă importantă în coridorul în curs de dezvoltare Evros – Souda – Cipru – Israel, fapt care irită tot mai mult Turcia. Americanii s-au instalat de-a binelea în oraș, cu atenția îndreptată spre cine intră și cine iese din Strâmtoarea Dardanele, dar și asupra proiectelor de infrastructură pentru transport combinat care vor face din Alexandroupolis o rută de ocolire a strâmtorii Bosfor. Pe măsură ce rutele comerciale globale și lanțurile de aprovizionare se schimbă rapid, țările cu capacitatea de a se încadra pe liniile geopolitice se pot poziționa pentru a culege roadele. În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, micul port grecesc din Marea Egee Alexandroupolis, situat aproape de granițele cu Bulgaria și Turcia, a apărut ca un centru logistic și militar care servește strategiei occidentale de izolare și descurajare față de Rusia. Dar mai pe larg despre Alexandropolis într-un alt material.