Tarifele de 25% ale președintelui Donald Trump pentru Canada și Mexic au fost amânate cu 30 de zile, a anunțat prim-ministrul Justin Trudeau la Ottawa luni 2 februarie, după-amiază, la câteva ore după ce președintele Mexic Claudia Sheinbaum a încheiat un acord similar cu Casa Albă. Și atunci care a fost ideea de a le impune? Măsurile care urmează. Astfel Trudeau a fost de acord să numească un șef al securității la frontieră și să continue cu un plan de acțiune pentru paza frontierei în valoare de 1,3 miliarde de dolari, pe care oficialii de la Ottawa l-au anunțat deja pe 17 decembrie 2024. Planurile cer ”noi elicoptere, tehnologie și personal, o coordonare îmbunătățită cu partenerii americani dar și resurse sporite pentru a opri fluxul de fentanil”, a spus Trudeau.
„Aproape 10.000 de angajați din prima linie lucrează și vor lucra la protejarea frontierei” cu SUA, a adăugat el. De asemenea, Canada a fost de acord să „listeze cartelurile drept teroriști” și să „lanseze o Forță de atac comună Canada-SUA pentru a combate crima organizată, fentanilul și spălarea banilor”, a spus Trudeau. „De asemenea, am semnat o nouă directivă de informații privind crima organizată și fentanilul și o vom sprijini cu 200 de milioane de dolari”, a spus el. Mexicul la rândul său a fost de acord să trimită 10.000 de militari la granița sa cu SUA pentru a amâna tarifele de 25% ale lui Trump cu 30 de zile. Trump a pierdut puțin timp felicitându-se pentru că a extras concesiunea de la vecinul sudic al Americii, dar a omis să menționeze luni că Mexicul avea deja 15.000 de soldați de-a lungul graniței sale cu SUA, așa cum a subliniat Catherine Rampell de la Washington Post. De asemenea, Mexic a fost de acord să trimită 10.000 de militari la granița cu SUA în 2021, sub fostul președinte Andres Manuel Lopez Obrador și la doar trei luni de la începutul mandatului președintelui Biden. Această decizie a rezultat din discuțiile multinaționale privind migrația regională, un contrast notabil față de alegerea lui Trump de a-i constrânge din punct de vedere economic pe cei mai apropiați vecini ai Americii.
„În cele din urmă, se pare că Mexicul a cedat foarte puțin pentru a evita potențialul dezastru economic”, relatează New York Times. Mai mult, „Guvernul SUA a fost chiar de acord să facă ceva ce doamna Sheinbaum a cerut în mod repetat, chiar dacă acordul a fost ușor în detalii: să lucrăm împreună pentru a opri fluxul de arme în Mexic”. Trump nu a subliniat această evoluție în remarcile publice în urma conversației sale cu președinta Sheinbaum. Tarifele din primul mandat a lui Trump asupra Chinei sunt încă în vigoare. Tarifele sale de 10% afectează toate produsele chinezești care vin în SUA și au început oficial la miezul nopții. China a răspuns cu „un tarif de 15% la cărbune și produsele din gaze naturale lichefiate, precum și un tarif de 10% la țiței, mașini agricole și mașini cu motoare mari importate din SUA”, relatează Associated Press. Aceste tarife urmează să înceapă lunea viitoare pe 10 februarie 2025. Beijingul a anunțat, de asemenea, noi controale la export pentru metale rare: wolfram, teluriu, bismut, molibden și indiu. Această măsură este una care va face rău economiei americane mare consumatoare de astfel de metale. În ciuda eforturilor occidentale de a construi lanțuri de aprovizionare independente, China domină atât în producție, cât și în procesarea mineralelor critice. Și-a îndoit deja mușchii cu limite de export pe pământuri rare anul trecut în 2024.
Lupta se duce și pe alte fronturi iar unul din acestea este cel al coletelor poștale. Atât America cât și Europa iau măsuri. Serviciul Poștal din SUA a declarat că va înceta să accepte colete din China și Hong Kong, întrerupând un serviciu care este popular printre vânzătorii online din China. Serviciul poștal a spus că serviciul internațional de intrare a fost suspendat până la o nouă notificare și că modificarea nu va afecta livrarea scrisorilor. Mișcarea vine după ce administrația Trump a impus noi tarife Chinei și a luat măsuri pentru a închide o lacună care permite companiilor să evite plata tarifelor dacă expediază pachete în valoare de mai puțin de 800 de dolari direct consumatorilor americani. Utilizarea prevederilor comerciale a crescut în ultimii ani, parțial prin creșterea explozivă a companiilor Shein (companie cu sediul central la Singapore) și Temu, comercianții fondați în China, care au inundat rețelele internaționale de comerț electronic cu bunuri la preț redus.
Aproximativ 1,36 miliarde de transporturi au intrat în SUA folosind prevederea de minimis în anul fiscal 2024, în creștere față de 637 de milioane în anul fiscal 2020, potrivit Serviciului Vamal și Protecției Frontierelor din SUA. După zile de incertitudine, China a ajuns să fie singura țintă (până în prezent) a tarifelor promise de mult de președintele american Donald Trump, deoarece Mexic și Canada și-au cumpărat o întârziere de o lună pentru tarife de 25% în ultimul moment. Noile tarife de 10% pentru toate mărfurile chinezești au intrat în vigoare marți 4 februarie 2025– în multe cazuri adăugându-se la tarifele existente din primul mandat al lui Trump. Pe fondul încetinirii economice generale a Chinei și al deflației severe a producției, spațiul de manevră al țării este mai limitat decât în timpul primului mandat al lui Trump, în ciuda dimensiunii economiei sale.
Drept urmare, răspunsul Beijingului la noile tarife ale lui Trump este prudent: vizează sectoare specifice din SUA, cum ar fi combustibilii fosili, cu tarife de 15% care nu vor intra în vigoare în cinci zile. China a anunțat că va deschide o investigație antitrust împotriva Google. Acest răspuns este încă relativ limitat. Google, de exemplu, nu mai operează în China continentală; s-a retras în 2010 sub presiunea guvernului chinez, iar serviciile sale sunt blocate aproape universal. Controalele la export pentru cinci minerale critice sunt mai semnificative, ele se concentrează în continuare pe sectoarele de apărare și energie curată, mai degrabă decât pe produsele de consum de zi cu zi. Unde altundeva va strânge lațul China dacă nu vede nicio mișcare din partea SUA? Cea mai suculentă țintă sunt operațiunile Tesla în China, dar acest lucru este puțin probabil. Liderii chinezi îl văd pe Elon Musk – care s-a autointitulat „un fel de pro-China” – ca pe un canal important către Casa Albă. Vicepreședintele Chinei s-a întâlnit cu Musk înainte de învestirea lui Trump.
Conducerea de la Beijing nu are, în general, o înțelegere nuanțată a politicii SUA, ceea ce face ca China să fie puțin probabil să urmărească tipul de contramăsuri vizate de republicani pe care Canada le avea în vedere, de exemplu. Oficialii chinezi înțeleg puterea și conexiunile personale, totuși. O potențială țintă, trecută cu vederea, probabil deocamdată, este sectorul cazinourilor din Macao, unde proiecte majore din SUA sunt în curs de dezvoltare de către firmele legate de Trump. Blocarea acestor noi cazinouri ar fi acceptabilă din punct de vedere ideologic – președintele chinez Xi Jinping a vizat jocurile de noroc și spălarea banilor în Macao – și ar trimite un mesaj. Trump spune că motivația pentru tarifele sale este în parte oprirea comerțului cu fentanil. Dar cum ar arăta concesiile chineze asupra fentanilului?
Liderii chinezi pot fi capabili să satisfacă dorința lui Trump de a câștiga pur și simplu anunțând continuarea cooperării sau susținând că vor impune controale mai dure la export, fără a lua efectiv măsurile industriale costisitoare pentru a reduce producția de substanțe chimice precursoare pentru fentanil. Orice s-ar întâmpla, mișcările lui Trump sunt, de asemenea, combustibil pentru înclinațiile lui Xi către autarhie și nu vor încuraja decât pe cei din Partidul Republican care doresc o decuplare completă de China.
