Într-un articol de opinie comun publicat luni seară de „Financial Times”, 23 iunie, Emmanuel Macron și Friedrich Merz au subliniat şi ei că Europa trebuie să se reînarmeze, „nu pentru că cineva ne-o cere, ci pentru că suntem vizionari și datorăm acest lucru cetățenilor noștri”. Șeful statului francez și cancelarul german i-au transmis, de asemenea, un mesaj președintelui american, în încercarea de a menține conflictul din Ucraina în prim-planul agendei: „principala sursă de instabilitate pentru Europa vine din Rusia”, insistă ei și, prin urmare, este necesară „creșterea presiunii” asupra Moscovei, „inclusiv prin sancțiuni”, pentru ca să se ajungă la un armistițiu cu Kievul.
Este clar Germania și Franța presează SUA pentru noi sancțiuni asupra Rusiei. Ei au dreptate. De ce? Până săptămâna trecută, o flotă secretă de nave care transportau petrol rusesc în întreaga lume nu prezenta legături clare cu Kremlinul. Acest lucru s-a schimbat când, într-o escaladare dramatică, Rusia a folosit un avion de vânătoare într-un efort aparent de a proteja unul dintre petrolierele despre care se crede că se află în flotă. După ce armata estoniană a contactat vasul Jaguar – un petrolier fără pavilion sancționat de Regatul Unit la începutul acestei luni – pe 13 mai, în încercarea de a efectua verificări, un avion de vânătoare rusesc Su-35 a survolat nava, în interiorul spațiului aerian estonian, au declarat Forțele de Apărare Estoniei. În cele din urmă, armata a escortat petrolierul în afara apelor estoniene. „Este ceva foarte nou”, a declarat joi ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, reporterilor, la o reuniune NATO din Turcia. Rusia s-a „legat și s-a conectat oficial” la așa-numita flotă din umbră, a adăugat el. Rusia a fost văzută în trecut escortând unele dintre navele sale de marfă militare, iar în luna mai se pare că escorta petroliere ale flotei din umbră care ieșeau din Marea Baltică, în urma eforturilor tot mai mari ale națiunilor baltice și ale UE de a reprima această flota din umbră. Pentru exemplificare avem două petroliere: petrolierul Naxos (105.827 dwt) folosește alternativ numele Selva și afișează ca pavilion Palau, după ce anterior a afișat pavilion Panama.
În 2022, a raportat înmatricularea inițială în Insulele Marshall și ulterior în St. Kitts și Nevis; petrolierul Sierra (113.905 dwt) afișează pavilionul Malawi, după ce a fost înmatriculat în São Tome și Principe în 2023, iar înainte de aceasta în Barbados și Gabon. Până în 2022, nava era cunoscută sub numele de Suvorovsky Prospect și era administrată de SCF din Rusia (Sovcomflot- cea mai mare companie de transport maritim din Rusia și unul dintre liderii mondiali în transportul maritim de hidrocarburi). Aceștia au fost văzuți călătorind cu Boikiv (2.100 de tone de deplasament), o corvetă din clasa Steregushchy, dotată cu rachete ghidate, torpile antisubmarin și sisteme de apărare antiaeriană S-400 naval, care pare să fie folosită pentru diverse misiuni de escortare a navelor comerciale. Nava a fost pusă în funcțiune în 2013 și, la mijlocul lunii mai, a fost văzută însoțind navele de marfă sub pavilion rusesc MV Sianie Severa și MV Patria în timp ce se îndreptau spre sud, în Oceanul Atlantic, potrivit Itamilradar. În martie și din nou la începutul lunii mai, Marina Regală a Marii Britanii a raportat că a urmărit aceeași navă de război împreună cu nave comerciale în tranzit prin Canalul Mâneci.
Si totuși Operațiunea „Ciocanul de la Miezul Nopții” a lui Donald Trump în Iran a dat o lovitură puternică șefilor cancelariilor europene, care sunt încă în stare de șoc. Luni dimineață, 23 iunie, miniștrii de Externe ai UE s-au întâlnit la Bruxelles cu o agendă perturbată de noua situație din Orientul Mijlociu. Deși apelul la dezescaladare cu Iranul este consensual, divergențele privind Israelul dezvăluie fracturi profunde ale Uniunii Europene. Europenii par mult mai divizați în ceea ce privește problema Gaza. Șaptesprezece state europene, conduse de Olanda, au cerut o revizuire a Acordului de Asociere UE-Israel. Biroul Kajei Kallas a evaluat situația și a dat verdictul: Israelul a încălcat articolul 2 din Acordul de Asociere, care privește respectarea drepturilor omului. Acest raport al Serviciului European de Acțiune Externă a fost dezbătut de miniștri dar nu a rezulta un răspuns adresat Tel Aviv-ului. Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat presei că Israelul a „încălcat clar” articolul 2 din acordul UE-Israel, care se referă la drepturile omului, iar miniștrii „vor trage concluziile necesare” la următoarea reuniune din iulie. Referitor la Summitul NATO obiectivul de cheltuieli a fost lăudat de președintele american Donald Trump și de secretarul general al alianței, Mark Rutte, care au numit summitul „transformator”. Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că „asistăm la nașterea unui nou NATO, ceea ce înseamnă un NATO mai echilibrat”. Trump a cerut de mai mult timp țărilor europene să aibă o pondere mai mare în NATO. În repetate rânduri, el a făcut comentarii ambigue cu privire la sprijinul său pentru principiul apărării colective – inclusiv ieri, când a spus că angajamentul SUA față de Articolul 5 „depinde de definiția dumneavoastră”. Vorbind alături de Rutte, la Haga, însă, Trump a spus că este alături de aliații NATO „până la capăt”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut o întrevedere cu președintele SUA, Donald Trump, miercuri, pe marginea summitului NATO de la Haga. Întâlnirea a durat aproximativ 50 de minute, a relatat postul ucrainean Suspilne. O sursă din cadrul președinției ucrainene a declarat pentru AFP că Zelenski este „mulțumit” de cele discutate. Întrebat despre comentariile lui Dan Caine, Președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, conform cărora Putin, președintele Rusiei, ar putea avea ambiții teritoriale mai largi dincolo de Ucraina, Trump admite că este „posibil” ca așa să stea lucrurile. Trump promite că SUA vor verifica dacă pot pune la dispoziția Ucrainei mai multe rachete „Patriot”, subliniind că „acestea sunt foarte eficiente, 100% eficiente”. Trump a vorbit cu reporterii despre armistițiul Israelo-Iran și despre războiul în desfășurare al Israelului în Gaza. El a spus că armistițiul merge „foarte bine” și că trimisul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, consideră că un acord în Gaza este „foarte aproape”. Trump a declarat că președintele rus Vladimir Putin s-a oferit să ajute la medierea conflictului din Iran, dar că a respins oferta, spunându-i președintelui rus că nu are nevoie de ajutorul său în privința Iranului, ci „în privința Rusiei”.
Ca o concluzie la Summitul NATO putem spune: Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a salutat decizia NATO de a majora cheltuielile pentru apărarea comună la summitul anual. Fonduri suplimentare ar trebui cheltuite pe echipamente militare „foarte serioase”, nu pe birocrație, și ar trebui să ajute la evitarea războaielor precum invazia Ucrainei de către Rusia, a spus el. Membrii NATO reuniți în Olanda au aprobat un obiectiv mai mare de cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB până în 2035 – un răspuns la o cerere a lui Trump și la temerile europenilor că Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității lor. Trump și-a asumat meritul de a fi oprit conflictul israelo-iranian și tensiunile dintre India și Pakistan, dar a spus că războiul Rusia-Ucraina este „mai dificil” de încheiat. Mark Rutte, șeful NATO, a declarat că creșterea cheltuielilor va duce la un „salt cuantic” în apărarea colectivă. „Deciziile luate astăzi vor face NATO mult mai puternic”. Președintele Donald Trump a criticat dur Spania, declarând că Statele Unite vor face Madridul „să plătească de două ori mai mult” pentru un acord comercial, după refuzul acesteia de a îndeplini obiectivul de cheltuieli pentru apărare al NATO de 5% din produsul intern brut. Înainte de summitul NATO, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez i-a trimis o scrisoare șefului alianței, Mark Rutte, exprimându-și îngrijorarea cu privire la sugestiile de a îndeplini creșterea obiectivului. „Angajamentul față de un obiectiv de 5% nu ar fi doar nerezonabil, ci și contraproductiv, deoarece ar îndepărta Spania și mai mult de cheltuielile optime și ar împiedica eforturile continue ale UE de a-și consolida ecosistemul de securitate și apărare”, a spus el. Marți, 24 iunie, în avionul spre Haga, Trump a criticat grav Spania. „Există o problemă cu Spania. Spania nu este de acord, ceea ce este foarte nedrept față de restul țărilor, sincer.” Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că alianța va continua să sprijine suveranitatea Ucraina. El a mai spus că Rusia reprezintă o amenințare atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Rutte a menționat, de asemenea, că ajutorul militar pentru Ucraina în acest an va fi mai mare decât cele 50 de miliarde de euro de anul trecut. Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat că Rusia nu este „suficient de puternică pentru a reprezenta o amenințare reală la adresa NATO”, deoarece alianța este „mult mai puternică”. El a adăugat că „adevărata amenințare la adresa Europei este pierderea competitivității sale” și a spus că NATO „nu are nicio treabă în Ucraina”. „Rusia nu amenință doar Ucraina, Rusia amenință pacea și ordinea politică de pe întregul continent”, a declarat reporterilor cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. După cum vedeți părerile sunt împărțite așa că noi români ar trebui să consolidam parteneriatul strategic cu SUA (oare cine o s-o facă?) și apoi să ne folosim de SAFE Europa, sau „Security Action for Europe”, noul instrument financiar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde de euro, destinat să sprijine statele membre în investițiile în producția de apărare, prin achiziții publice comune. Trebuie să stimulăm capacitatea de producție în industria de apărare de la noi. Cât privește relația cu Bruxelles aceasta trebuie să fie una consolidată care să ne permită să absorbim fondurile europene care ni se cuvin. Va fi greu dar nu imposibil. Întotdeauna depinde de decizia politică pe care Palatul Victoria o ia.