Planul secret pentru pace: Ucraina sub presiune, Rusia în avantaj

Echipa de la Casa Albă, sub conducerea președintelui Donald Trump, a elaborat un plan de pace în 28 de puncte pentru încheierea războiului din Ucraina. Documentul nu a fost creat prin canale diplomatice obișnuite și nici în capitala americană, ci în culise, ferit de opinia publică și de partenerii europeni.

Coordonatorul principal al planului a fost Steve Witkoff, trimis special al administrației Trump și om de afaceri apropiat de președinte. El a condus redactarea documentului și a purtat negocieri preliminare cu partea rusă. De cealaltă parte a mesei s-a aflat Kirill Dmitriev, un influent om de afaceri rus și fost șef al Fondului Rus de Investiții Directe, care a reprezentat interesele Moscovei și a oferit contribuții directe la conținutul planului. Potrivit surselor, dialogul dintre cei doi a fost constant și neobișnuit de discret. Locul-cheie al acestor discuții nu a fost o capitală diplomatică, ci Miami. Acolo, între 24 și 26 octombrie 2025, Witkoff și Dmitriev s-au întâlnit față în față, iar planul ar fi căpătat forma finală. Întâlnirile nu au fost anunțate public, iar detaliile au ieșit la iveală abia ulterior. Pe tot parcursul procesului, Ucraina a avut un rol marginal. Numele lui Rustem Umerov, oficial ucrainean de rang înalt, apare în discuții tehnice, însă acesta a declarat că nu a aprobat și nu a negociat termenii documentului. Kievul ar fi primit planul abia după ce acesta fusese deja conturat. Astfel, o inițiativă prezentată ca soluție rapidă pentru pace s-a născut într-un cadru restrâns, negociat în principal între reprezentanți americani și ruși, fără implicarea directă a Ucrainei și fără consultarea deplină a aliaților europeni — fapt ce ridică întrebări atât despre conținut, cât și despre legitimitate a procesului. Donald Trump a cerut Ucrainei să ofere un răspuns până joi, 27 noiembrie 2025, de Thanksgiving Day.

În acest context, președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre o „alegere foarte dificilă”, în timp ce Vladimir Putin a sugerat că planul ar putea constitui baza unui acord de pace. Vineri dimineață, 21 noiembrie, vicepreședintele american JD Vance l-a sunat pe Zelenski cu un mesaj clar: „Acceptați planul în 28 de puncte sau pierdeți tot sprijinul militar și de informații al Statelor Unite.” Relația tensionată dintre liderii celor două țări nu este nouă. În februarie, la prima vizită din al doilea mandat al lui Trump, Zelenski a fost criticat public în Washington pentru comportament și ton, criticile fiind transmise în direct la televiziune. Opt luni mai târziu, revenit în capitala americană pentru a solicita rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, Zelenski a avut parte din nou de un schimb dur — de data aceasta cu ușile închise. Trump i-ar fi cerut să renunțe la întreaga regiune Donbas, inclusiv la zonele pentru care Ucraina a luptat în ultimii 11 ani, avertizând: „Dacă Putin o vrea, te va distruge.” Planul american conține concesii teritoriale majore, limite pentru dimensiunea armatei ucrainene și alte prevederi respinse anterior de Kiev. „Acum este unul dintre cele mai dificile momente din istoria noastră”, a transmis Zelenski într-o intervenție video. „Ucraina se află în fața unei alegeri foarte dificile: pierderea demnității sau riscul de a pierde un partener esențial.” La Moscova, Vladimir Putin a declarat că planul ar putea constitui baza unei înțelegeri, confirmând că l-a primit de la americani, însă a precizat că negocierile reale nu vor începe până când Washingtonul nu obține acordul Ucrainei. Forțele ruse continuă să avanseze în estul Ucrainei, în timp ce atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice au lăsat milioane de ucraineni cu electricitate doar câteva ore pe zi. Pe acest fundal critic, presiunea asupra Kievului crește. Administrația Trump dispune de multiple pârghii pentru a forța un răspuns din partea președintelui Volodimir Zelenski, inclusiv suspendarea sprijinului militar, a armelor sau a informațiilor de pe câmpul de luptă. Vineri, 21 noiembrie, Zelenski a purtat discuții telefonice cu liderii Franței, Marii Britanii și Germaniei privind opțiunile de pace. El a precizat că a vorbit timp de o oră cu vicepreședintele american JD Vance și cu secretarul armatei, Dan Driscoll, despre propunerea Statelor Unite de a opri războiul. În paralel, președintele ucrainean a avut consultări cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. În ciuda prezentării sale drept un demers de pace, planul american pare să favorizeze, pe termen lung, Rusia — agresorul — și nu Ucraina.

Punctul central, numărul 13, prevede reintegrarea Moscovei în economia globală. Sancțiunile ar urma să fie ridicate treptat, prin acorduri punctuale, iar Statele Unite s-ar angaja într-o cooperare economică pe termen lung cu Rusia în domenii strategice precum energia, resursele naturale, infrastructura, inteligența artificială, centrele de date și exploatarea metalelor rare din Arctica. În plus, Rusia ar urma să fie invitată să revină în G8. Cu alte cuvinte, dacă sancțiunile ar dispărea, Washingtonul ar deschide un nou capitol economic cu Moscova, iar Rusia ar reintra în grupul G7, care devine din nou G8, și care coordonase reacția occidentală la agresiunea sa. Planul stipulează, de asemenea, garanții de securitate pentru Ucraina semnate de SUA, NATO, Uniunea Europeană, Ucraina și Rusia, dar sub coordonarea președintelui american. Totodată, NATO ar urma să declare că securitatea Ucrainei este „parte integrantă a stabilității europene” și să acționeze concertat cu Statele Unite în cazul unor încălcări.  Deși documentul admite că războiul afectează securitatea europeană — un lucru pozitiv în sine — modul în care reconfigurează relațiile dintre SUA, NATO și Rusia ridică serioase semne de întrebare. Garanțiile de securitate propuse prevăd că „un atac armat semnificativ, deliberat și susținut al Federației Ruse peste linia de armistițiu convenită” va fi considerat o amenințare la adresa securității transatlantice. În teorie, această formulare apropie Ucraina de un tip de protecție colectivă occidentală. În practică, însă, planul scoate la iveală o absență evidentă: Europa nu decide. Acordul impune obligații importante statelor europene — de la semnarea garanțiilor de securitate și dialogul cu Rusia, până la deschiderea piețelor pentru Ucraina, deblocarea activelor rusești și o contribuție de 100 de miliarde de dolari pentru reconstrucție. În același timp, Europa nu va putea trimite trupe în Ucraina ca parte a acestor garanții, iar implementarea acordului ar urma să fie supravegheată de un grup de lucru americano-rus, din care europenii ar fi excluși. În ansamblu, propunerile par să răspundă unor cereri de lungă durată ale lui Vladimir Putin pentru încheierea războiului, iar unele prevederi — precum retragerea forțelor ucrainene din teritorii pe care le controlează în prezent — contravin direct pozițiilor susținute constant de Kiev.

Ce urmează pentru Ucraina? Un document american separat prezintă garanții de securitate ce ar intra în vigoare dacă Rusia ar relua războiul: „asistență informatică și logistică” sau „alte măsuri considerate adecvate”, după consultări cu aliații. Documentul nu obligă Statele Unite să intervină militar direct, potrivit unei copii analizate de Wall Street Journal. Garanțiile ar avea o durată de zece ani, cu posibilitatea de prelungire. În interiorul Ucrainei, opinia publică rămâne ferm împotriva concesiilor teritoriale. Un sondaj realizat în octombrie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev arată că 71% dintre cetățeni resping cedarea teritoriilor aflate acum sub control ucrainean. În forma sa actuală, acordul nu restabilește granițele Ucrainei, nu compensează daunele provocate de agresiunea rusă și nu îl sancționează pe Vladimir Putin pentru declanșarea unui război devastator, soldat cu până la 500.000 de morți. Dimpotrivă — îl recompensează. Trump speră că planul va pune capăt vărsării de sânge. Zelenski, la rândul său, se angajează în procesul diplomatic și a acceptat discuțiile. Dar cea mai grea confruntare nu va fi la Washington, ci acasă, în fața propriilor cetățeni și a parlamentului. În Ucraina, sprijinul public pentru acest plan este aproape inexistent. Iar întrebarea care planează este una riscantă: cum va reacționa armata? Există temeri că soldații care au pierdut camarazi în lupte pentru teritorii pe care ar trebui acum să le cedeze ar putea răspunde radical — până la scenarii de revoltă militară. În eventualitatea unor alegeri anticipate, prevăzute să aibă loc în termen de 100 de zile de la semnarea acordului, votul s-ar transforma într-un referendum asupra lui Zelenski și asupra înțelegerii. Mulți veterani s-ar putea regăsi, pentru prima dată, în centrul vieții politice.Cea mai dureroasă problemă rămâne cedarea unor teritorii încă neocupate de Rusia. Planul prevede ca Ucraina să renunțe la întreaga regiune Donbas și să accepte controlul de facto al Moscovei asupra altor zone, acolo unde linia frontului ar fi înghețată. În termeni reali, ar însemna evacuare, pierdere și o rană adâncă pentru o națiune mândră.În contrapondere, Statele Unite au prezentat Ucrainei un proiect de garanție de securitate inspirat din Articolul 5 al NATO, care ar obliga SUA și aliații europeni să trateze un atac asupra Ucrainei ca pe un atac asupra „comunității transatlantice”. Dacă ar fi adoptat, acest cadru ar transforma Ucraina într-un membru de facto al NATO — chiar dacă, oficial, Kievul ar trebui să renunțe la aspirațiile sale de aderare.

Post Scriptum: Ucrainenii și americanii urmează să se întâlnească în Elveția, la Geneva, pentru discuții directe despre planul de pace american, într-un context marcat de presiuni politice, divergențe privind concesiile teritoriale și îngrijorarea Europei față de evoluția negocierilor. Secretarul de Stat american Marco Rubio și trimisul diplomatic Steve Witkoff urmează să sosească duminică la Geneva pentru a discuta planul președintelui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, a confirmat un oficial american pentru Agence France-Presse (AFP).  Între timp, aliații europeni ai Ucrainei, care nu au fost incluși în elaborarea acordului, au declarat că planul necesită „muncă suplimentară”, în timp ce se grăbeau la summitul G20 din Africa de Sud să vină cu o contraofertă pentru a consolida pozițiile Kievului. „În zilele următoare, vor avea loc consultări cu partenerii cu privire la pașii necesari pentru a pune capăt războiului”, a declarat Zelenski, după ce a emis un decret care stabilește echipa Ucrainei pentru discuții, care va fi condusă de principalul său consilier, Andriy Yermak. Delegația îi include pe: Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, generalul-locotenent Kirilo Budanov, șeful Statului Major General ucrainean, generalul-maior Andri Hnatov, șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei (SZRU), Oleh Ivashchenko, prim-viceministrul de Externe, Serhii Kislitsia, prim-vicesecretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Yevheni Ostrianski, adjunctul șefului Serviciului de Securitate ucrainean (SBU), Oleksandr Pokland, și consilierul șefului Oficiului Prezidențial Ucrainean, Oleksandr Bevz. Zelenski a declarat că delegațiile ucraineană, americană, britanică, franceză și germană se vor întâlni în Elveția pentru a discuta planul de pace propus în 28 de puncte. Reuters a relatat că un oficial american a declarat că secretarul Armatei SUA, Daniel Driscoll, pe care președintele american Donald Trump l-ar fi numit trimis special în negocierile de pace, va participa la viitoarele discuții de la Geneva alături de trimisul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio. Ucraina și aliații săi europeni s-au grăbit sâmbătă 22 noiembrie să vină cu contrapropuneri după ce președintele american Donald Trump a dat Kievului un termen limită strict pentru a aproba un acord de încheiere a războiului care acceptă unele dintre cererile intransigente ale Rusiei.

Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul britanic Keir Starmer s-au întâlnit sâmbătă în marja unui summit G20 din Africa de Sud, a declarat președinția franceză. Întâlnirea a avut loc înaintea unei reuniuni mai ample pe aceeași temă, care ar include și alți lideri europeni, a declarat președinția. Starmer declarase anterior că scopul este „de a analiza cum putem consolida acest plan pentru următoarea fază a negocierilor”. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că aliații ar trebui să clarifice „că nu ar trebui să existe nimic despre Ucraina fără Ucraina”. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a reacționat la criticile aduse planului, spunând că acesta, Zelenski, „fie înțelege greșit cadrul, fie prezintă greșit o anumită realitate critică de pe teren”. „Există o fantezie că, dacă oferim doar mai mulți bani, mai multe arme sau mai multe sancțiuni, victoria este la îndemână”, a adăugat el. Lucrurile sunt complicate. Culmea culmilor este că rușii nu par mulțumiți. Prim-vicepreședintele Comitetului pentru Afaceri Internaționale al Dumei de Stat a Rusiei, Alexei Chepa, a comentat planul de pace, afirmând că orice plan trebuie să respecte pe deplin cerințele Rusiei. Chepa a reiterat că obiectivul Rusiei este ca orice acord de pace să abordeze presupusele „cauze profunde” ale războiului său din Ucraina, un termen deliberat vag pe care Kremlinul l-a folosit mult timp ca prescurtare pentru justificările și cerințele sale inițiale legate de război, cum ar fi distrugerea suveranității ucrainene și a alianței NATO. Chepa a sugerat că planul de pace propus oferă mai multe concesii Rusiei decât propunerile anterioare, dar este încă insuficient pentru a răspunde cerințelor maximaliste ale Rusiei. Vom vedea ce rezultate vor fi într-un final pentru ca negocierile vor continua iar Trump este imprevizibil.