Cum evoluează cele două crize: Ucraina și Gaza? În Ucraina războiul continuă iar în Orientul Mijlociu, în Gaza, ne apropiem de un armistițiu și un schimb de prizonieri. Negociatorii pentru Israel și Hamas au convenit la un acord pentru a întrerupe luptele lor în Fâșia Gaza, deschizând o cale pentru a pune capăt unui război de 15 luni care a devastat enclava, a declanșat un război regional mai larg și a stârnit nenumeroase opinii politice contradictorii în Occident. Despre acordul de încetare a focului care va intra în vigoare premierul Qatar, Mohammed bin Abdulrahman Al Thani a spus că: cei trei Qatar, Egipt și SUA, au contribuit cu toții la medierea acordului și vor lucra în continuare pentru a asigura implementarea acestuia. Președintele israelian Isaac Herzog a salutat acordul de încetare a focului, cerând guvernului premierului israelian Benjamin Netanyahu să-l aprobe.
Eliav Breuer de la Jerusalem Post notează că ”acordul va avea probabil suficient sprijin pentru a fi aprobat, chiar dacă miniștrii guvernului israelian de extremă dreaptă se opun”. Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a bazat pe sprijinul extremei drepte pentru a-și menține intactă coaliția de guvernare. O figură de extremă dreaptă, ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich, se opune acordului și a spus că prezența sa continuă în guvern „depinde de certitudinea absolută a reluării războiului cu toată forța”, transmite Breuer. Revenirea în funcție a președintelui ales al SUA, Donald Trump, a influențat semnificativ aceste negocieri. Peter Beaumont de la Guardian scrie: „Apelul telefonic de la trimisul special al lui Donald Trump în Orientul Mijlociu, Steven Witkoff, i-a surprins pe colaboratorii primului ministru al Israelului, Benjamin Netanyahu. Sunând de la Doha, din Qatar, vineri seara, 10 ianuarie, după ce Sabatul a început deja, Witkoff a anunțat că vine în Israel și că se va întâlni cu Netanyahu. Respingând sugestia asistenților lui Netanyahu că s-ar putea întâlni odată ce ziua de odihnă evreiască s-a încheiat, Witkoff, 67 de ani – un avocat miliardar și dezvoltator imobiliar – a insistat brusc să se întâlnească dimineața. În ceea ce unele publicații mass-media israeliene au descris-o drept o „întâlnire tensionată”, Witkoff și-a transmis mesajul sever din partea viitorului președinte al Statelor Unite, care a cerut fără echivoc încheierea înțelegerii.
”Președintele ales a afirmat cu insistență că dorește un acord de încetare a focului pentru eliberarea ostaticilor. Trump a vrut să se termine războiul din Gaza. Avea și alți… pești de prăjit”-scrie o parte din presa din Israel despre declarația lui Witkoff. Drept urmare pe 17 ianuarie cabinetul de la Tel Aviv a aprobat acordul care intră în vigoare duminică 19 ianuarie. Witkoff are relațiile de afaceri cu statele din Golf ca fundal care ar putea să-l facă „un bun intermediar pentru pacea regională. Ne apropiem de ”Acordul secolului–normalizare saudit-israeliană” și cerința saudită ca un astfel de acord să includă un stat palestinian sau o cale ireversibilă către unul. Trebuie menționat efortul Administrație Biden depus pentru încetarea focului si realizarea unui acord. Joe Biden, secretarul său de stat, Antony Blinken, și personalități de rang înalt din Egipt, Turcia și Golf – toți mediatori în negocierile de lungă durată – au lucrat pentru a face presiuni asupra Israelului și Hamas pentru a duce discuțiile la final. Există speranțe că Trump, spre deosebire de Biden, va folosi pârghia Biroului Oval de la Casa Albă în slujba unei adevărate „înțelegeri a secolului. Dacă îl privim pe Trump ca noul Reagan, atunci trebuie să ne reamintim evenimentele de la inaugurarea din 1980. La vremea lui Regan erau arestați americani la Teheran acum sunt arestați inclusiv americani în Gaza de către Hamas. La câteva minute de la primul discurs inaugural al lui Reagan, Iranul a eliberat cei 53 de ostatici americani pe care îi ținea la Teheran. Se va întâmpla și la inaugurarea lui Trump? Avem mari șanse ca scenariu să se repete. De ce s-a ajuns la un acord acum? În primul rând, campania militară a Israelului în Gaza a cunoscut un randament în scădere, mai ales că Hamas a arătat că încă mai poate recruta noi luptători. Pe de altă parte, Hamas se confruntă cu presiuni militare semnificative și vrea să scape de războiul început cu cât mai mult din organizația sa intactă. Și apoi este iminenta învestire a președintelui Donald Trump, care are influență și bunăvoință cu Israelul și o abordare retorică mai dură față de Hamas și Iran. Dar să revenim la conținutul înțelegerii. Unul dintre aspectele interesante ale acesteia este că Israelul se angajează să se retragă din Gaza.
Este dificil să împaci angajamentul aparent al Israelului de a face asta cu hotărârea sa de a menține controlul securității. Israelul se angajează să se retragă din Gaza, sau cel puțin din cea mai mare parte, dar este greu de imaginat că Israelul va renunța la controlul asupra accesului în Gaza din Egipt, de unde a venit atât de mult din sprijinul material pentru Hamas, sau va permite accesul Hamas la granița cu Israelul, prin care a fost lansat atacul din 7 octombrie. Gradul în care Israelul va controla Coridorul Philadelphi în sud și o zonă tampon în nordul Gazei va fi critic. Toate acestea sugerează că există multe moduri în care acordul s-ar putea destrăma. Pacificarea Orientului Mijlociu, doar pentru că există această înțelegere acum nu înseamnă că se va menține. Dar dacă va intra în vigoare, ar trebui să considerăm că războiul Israel-Hamas s-a încheiat? Nu neapărat. Amintiți-vă, atunci când Hamas și-a lansat atacurile pe 7 octombrie 2023, a lansat și un război total care a inclus un efort internațional larg de delegitimare a Israelului. Chiar dacă o încetare a focului ar pune capăt ostilităților din Gaza, așa cum prevede proiectul de acord, Hamas, grupurile afiliate și Iranul ar continua războiul prin alte mijloace. În plus, împărțirea acordului în trei faze îl face vulnerabil la o opoziție viguroasă din ambele părți.
Doar prima fază durează șase săptămâni și abia în a șaisprezecea zi a acelei etape vor începe negocierile cu privire la termenii fazei a doua. Este mult timp pentru ca oponenții israelieni și palestinieni ai acordului să-l submineze. Cine ar putea fi principalele spoilere? Coloniștii israelieni care doresc distrugerea Hamas, pe de o parte, și extremiștii palestinieni care cred că câștigă, pe de altă parte. Dar pentru moment, să presupunem că afacerea este valabilă. Există, de asemenea, problema efectelor regionale mai largi. La scurt timp după începerea războiului Israel-Hamas, acesta a început să se răspândească în întreaga regiune, conflictul dintre proxi Israel și Iran escaladând în special. Houthii din Yemen și Hezbollah din Liban – ambele miliții susținute de Iran – și-au sporit atacurile asupra Tel Aviv. Nu este clar ce anume prevede acordul actual pentru aceste conflicte care sunt încă în dezvoltare. Cât privește Ucraina războiul continuă atât în zona Dombas cât și pe teritoriu rus din zona Kursk. Forțele ruse au efectuat o serie mare de lovituri cu rachete și drone împotriva infrastructurii energetice ucrainene în noaptea de 14 spre 15 ianuarie (câte au fost: 74 de drone Shahed și alte drone de atac, 43 de rachete inclusiv un Iskander-M, șapte rachete de croazieră Kh-22/32 din spațiul aerian deasupra regiunii Tula, patru rachete de croazieră Kalibr de la navele din Marea Neagră, 27 de rachete de croazieră Kh-101/55SM din spațiul aerian de deasupra regiunii Volvograd și patru rachete de croazieră Kh-59/69 din spațiul aerian de deasupra regiunii Belgorod). În acest timp, pe o vreme gri și geroasă, a sosit la Kiev Keir Starmer, primul ministru britanic. A fost prima sa călătorie în Ucraina de la intrarea în funcție în urmă cu șase luni. Premierul britanic a adus cu el un nou acord, împreună cu un ajutor militar suplimentar pentru guvernul lui Volodimir Zelenski, acord care promite că Regatul Unit va colabora cu Ucraina pentru următorul secol. La fel ca noul acord de încetare a focului Israel-Hamas, momentul vizitei nu va fi privit ca o coincidență. Vine cu câteva zile înainte de învestirea lui Donald Trump, ceea ce înseamnă că este ultima șansă a Marii Britanii de a arăta sprijinul pentru apărarea Ucrainei împotriva Rusiei înainte de o posibilă schimbare a cursului în politica americană.
Tratatul de „parteneriat de 100 de ani” al premierului va consolida în primul rând securitatea în Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Azov dar va include și angajamentul de a construi legături economice și culturale mai puternice între cele două națiuni. Se așteaptă, de asemenea, că Starmer va dezvălui un nou pachet de sprijin pentru nevoile imediate ale Ucrainei, inclusiv „ajutor letal”, cu detalii precise încă de urmat. 100 de ani de forță? Cei „nouă piloni” ai parteneriatului vor include lucrări comune în domeniul științei, tehnologiei, îngrijirii sănătății, agriculturii și educației. Marea Britanie a lucrat și la un sistem de urmărire a cerealelor ucrainene care au fost furate din zonele ocupate de ruși și apoi vândute. Baza de date realizată în Marea Britanie va fi gata și partajată cu guvernul de la Kiev în următoarele săptămâni, în timp ce există și promisiuni de colaborare pentru energie și minerale critice (Ucraina are o mulțime de minerale naturale), precum și pentru producția de oțel. Zelenski a recunoscut luna trecută (prin Sky), că liderii occidentali au fost ocupați să încerce să-și întărească sprijinul pentru Ucraina de când Trump a câștigat alegerile. Nominalizatul secretar de stat Marco Rubio a declarat miercuri că războiul „trebuie să se încheie”, adăugând că cererea de încetare a focului ar trebui să devină politica oficială a SUA. Vorbind la o audiere de confirmare a Senatului, Rubio a spus: „Este important ca toată lumea să fie realistă. Vor trebui să existe concesii făcute de Federația Rusă, dar și de ucraineni.” Și ca să încheiem pe un ton ”fericit”: Bloomberg raportează că Starmer și Emmanuel Macron sunt în discuții cu privire la eventuala trimitere a trupelor de menținere a păcii în Ucraina dacă se încheie un astfel de acord.
Asta a fos DJ la CC in 89 ?
Ai terminat cu laudele fata de Kamala si globalisti si intorci foaia lingand clanta usii lui Trump (nici cu asta nu va iesi o mare branza, ba cred ca ne va smantani si pe noi, Romania, la greu). Te reasezi ca ,deh, banu trebuie vanat !