Cuib de spioni în timpul Războiului Rece, Viena nu și-a pierdut nimic din reputație în ciuda căderii Cortinei de Fier. Arestarea unui fost ofițer de informații austriac suspectat de ani de colaborare cu Rusia, pe 29 martie 2024, a provocat tulburări fără precedent în această țară central-europeană care, în ciuda „neutralității”, rămâne ținta operațiunilor de infiltrare politică, economică și de securitate ale Moscovei. Ani de zile, un fost agent de informații a furnizat Moscovei informații sensibile, inclusiv adresa privată din Viena a anchetatorului din spatele numeroaselor dezvăluiri care au stânjenit Kremlinul.
Cel arestat, Egisto Ott, specializat în monitorizarea extremismului la fostul Oficiu Federal pentru Protecția Constituției (BVT) a fost acuzat de Parchetul din Viena că a colectat informații secrete din bazele de date ale poliției cu scopul de a le transmite reprezentanților autorităților ruse. Ott, în vârstă de 61 de ani, despre care se știa că a fost implicat în nenumărate scheme de spionaj în ultimii 10 ani sau mai mult, fusese suspendat de la BVT încă din 2017, în urma informațiilor de la serviciile aliate despre modul în care a vândut informații confidențiale, preluate din bazele de date occidentale, rușilor pentru câteva zeci de mii de euro. Totuși, în mod surprinzător, el a fost apoi scos din instanțele de judecată și reintegrat într-un alt departament al Ministerului de Interne.
În tot acest timp, potrivit anchetatorilor, el și-a continuat activitățile secrete pentru Rusia. Informațiile partajate de Regatul Unit la începutul anului 2024 au determinat în cele din urmă autoritățile austriece să ia măsuri. Anul precedent, serviciile britanice arestaseră o celulă de cetățeni bulgari care lucrau în secret pentru fostul manager al serviciului de plată online Wirecard, de-acum dispărut, cunoscutul Jan Marsalek. Dar să ne aducem aminte ce s-a întâmplat în anul 2021. La sfârșitul lunii ianuarie 2021, titlurile alarmante au dominat mass-media austriacă despre arestările a doi oficiali de informații de la Oficiul Federal Austriac pentru Protecția Constituției și Combaterea Terorismului (BVT).
Aceștia au fost arestați pentru că ar fi vândut informații clasificate Rusiei, printr-o schemă despre care procurorii cred că l-a implicat pe Jan Marsalek, fostul director de operațiuni al Wirecard, care este acum căutat de Interpol. Wirecard este un furnizor german de servicii financiare electronice. Potrivit mai multor rapoarte de presă, autoritățile germane și austriece cred cu tărie că Marsalek a fugit în Belarus în 2018, iar acum este probabil în Rusia. Interpol a emis o notificare roșie cu privire la Marsalek, iar autoritățile germane le-au cerut oficialilor ruși să-l ajute la localizarea și arestarea acestuia.
Rusia nu a comentat public. Unele surse spun ca Marsalek este suspectat că ar fi un agent al serviciilor de informații ruse, cel mai probabil GRU. Un oficial BVT, arestat, a declarat că un membru al Partidului pentru Libertate (FPOe) de extremă-dreapta din Austria, care are legături cu partidul Rusia Unită, a aranjat fuga lui Marsalek la Minsk cu un avion privat. Acest eșec stânjenitor și tragic al informațiilor austriece servește ca o reamintire serioasă că lumea spionajului și a contrainformațiilor nu are loc pentru complezență sau politizare. De asemenea, este o lecție dură pentru Occident care trebuie să rămână mereu vigilent la amenințările de contraspionaj din partea adversarilor noștri. Wirecard a fost fondată în 1999 și s-a ocupat de procesarea tehnică a plăților cu cardul de credit pentru furnizorii online.
Potrivit Spiegel, inițial „a constat în principal din site-uri porno și de jocuri de noroc”. La 25 iunie 2018, Wirecard și-a declarat insolvența după ce un audit a arătat că 1,9 miliarde EUR în depozite de numerar lipseau din conturile sale. CEO-ul Wirecard, și el cetățean austriac, a fost arestat, dar directorul său de operațiuni, Marsalek, a dispărut. Povestea nu s-a terminat odată cu dispariția lui Marsalek. Austriacul Ott este suspectat că i-a transmis informații lui Marsalek până cel puțin în 2022, potrivit mesajelor descoperite de britanici pe telefoanele bulgarilor care au acționat ca intermediari, trimițând informații la Moscova și plătind spionului austriac. Sunt informații că Ott ar fi trimis la Moscova telefoanele mobile a trei înalți funcționari ai Ministerului de Interne, care le-au încredințat serviciilor IT ale BVT în 2017. În 2022, Ott ar fi folosit fosta sa insignă pentru a obține adresa de domiciliu a lui Christo Grozev, un jurnalist bulgar aflat pe radarul serviciilor ruse.
Grozev s-a aflat în spatele numeroaselor dezvăluiri ale site-ului Bellingcat despre otrăvirile cu Noviciok organizate de GRU, serviciile de informații militare ruse, în special în cazul tentativei de asasinare a fostului agent Serghei Skripal în Marea Britanie în 2018. Grozev, un rezident de multă vreme în Viena, a fost forțat să părăsească Austria în 2023, după ce serviciile de securitate occidentale l-au alertat cu privire la scurgere. În 2022, el a fost victima unui furt misterios, presupus organizat de Ott pentru a pune mâna pe unul dintre computerele sale. Acest dispozitiv este acum în mâinile serviciilor rusești. Pentru perfidia lor, ofițerii BVT au fost bine compensați, probabil cu bani de la Moscova.
Unul dintre ofițerii BVT a mărturisit că, la scurt timp după suspendarea lui Marsalek de la Wirecard, l-a întâlnit pe Marsalek la Munchen pentru a-și coordona evadarea în Belarus. Ofițerul BVT ar fi mărturisit că i-a cerut unui oficial de extremă dreapta al partidului FPOe să ajute la organizarea zborului aeronavei care l-a condus Marsalek spre Est. Ulterior, presa austriacă a anunțat că ofițerul superior BVT și care a fost arestat era Martin Weiss, fostul șef de operațiuni al serviciului. Rememorând evenimentele derulate în anii precedenți referitor la serviciul de informații austriac constatăm (BVT), conform datelor recente că: Imediat după ora 8 dimineața, pe 28 februarie 2018, comandantul poliției austriece Wolfgang Preiszler a intrat în forță, cu zeci de colegi înarmați cu pistoale Glock, care s-au răspândit prin clădire, îmbrăcați cu veste antiglonț și cagule, confiscând date confidențiale stocate pe serverele agenției și documente sensibile aflate pe birouri.
Șase ani mai târziu, adevărata amploare a ceea ce s-a întâmplat în acea zi a fost devoalată. A fost o operațiune condusă de Moscova de discreditare a serviciilor de spionaj ale Austriei pentru a le reconstrui cu o nouă conducere sub influența Kremlinului. Aceste evenimente ar trebui să servească drept studiu de caz nu numai pentru Austria, ci și pentru SUA și aliații săi. Prezintă metodologiile operaționale și de gestionare a agenților unui serviciu de informații rusesc, de la recrutarea unui activ (Marsalek) până la programarea de întâlniri clandestine, extinderea unei rețele bine plasate de contacte, cooptarea politicienilor voluntar sau involuntar și exploatarea diviziunii politice existente. Vom mai vorbi despre lecțiile spionajul rusesc că se ne putem apăra.
