Miza votului Parlamentului European de joi 18 iulie pentru confirmarea realegerii Ursulei von der Leyen este una care a creat o ”tornadă politică parlamentară” în Europa pe fondul războiului din Ucraina, haosului politic din Franța și a „turneului de pace”, prin capitalele lumii, derulat de premierului ungar Viktor Orban. După atacul asupra lui Trump, miza războaielor politice pe cele două maluri ale Atlanticului a crescut și mai mult.
Votul de confirmare al lui Von der Leyen (pe care nimeni altul decât Elon Musk l-a numit „super important”) fie va da un semnal de stabilitate și continuitate – fie va arunca blocul în ceea ce poate fi descris doar ca o criză politică. În cazul în care votul va fi negativ, din ceea ce cunoaștem, la Bruxelles nu există un plan B. Realegerea ei se află acum în principal în mâinile celor două tabere care s-au descurcat cel mai prost la alegerile pentru Parlamentul European: Verzii și Renew Europe. Von der Leyen nu își poate permite să se bazeze doar pe sprijinul propriului Partid Popular European (PPE), al Socialiștilor și Democraților și al Renew – cele trei partide identificate de președintele PPE, Manfred Weber, ca făcând parte din „coaliția” ei realegere. ”
Am spus-o și o mai repet: în timp ce aceste grupuri au un număr de 401 de locuri în Parlament, cu mult peste cele 361 de locuri/voturi pe care trebuie să le obțină candidatul lor, experții susțin că cel puțin 10% dintre acești parlamentari nu vor vota în favoarea acestuia. Adăugați la asta riscul ca unii deputați europeni pur și simplu să nu apară, iar perspectiva pare într-adevăr complicată. Ce rol are Manfred Weber liderul PPE? Verzii cred că Weber a creat o „situație de șantaj”, prin care îi ține pe Verzii la distanță pentru a-și acorda suficient spațiu în a respinge legislația ecologică în continuare, posibil în colaborare cu alte grupuri parlamentare de dreapta. Von der Leyen, care a făcut turul grupurilor politice în ultimele două săptămâni, mizează pe Verzi, chiar dacă asta înseamnă să enerveze PPE. Ea poate obține voturi și de la anumiți membri ai ECR, Fratelli d’Italia sau Partidul Civic Democrat (ODS), partidul prim-ministrului ceh Petr Fiala, despre care liberalii și social-democrații nu vor să audă. În orice caz, ea a luat în considerare nemulțumirile tuturor, iar discursul pe care îl va ține joi dimineață, 18 iulie, înainte de vot va da o idee despre concesiile pe care este pregătită să le facă. Întrucât alegerea se face prin vot secret, nimic nu poate fi considerat de la sine înțeles. Pe lângă această cursă electorală ”liniștea” dinaintea alegerii șefului Comisie Europene este tulburată de ambițiile lui Victor Orban de a stabili o agendă de politică externă a UE proprie intereselor sale și a celor de la Kremlin.
Ungaria, care s-a confruntat cu Bruxelles-ul din cauza încălcării statului de drept, a susținut că Bruxelles-ul este acum vinovat de o încălcare flagrantă a politicii externe a statelor membre. „Comisia nu poate „alege” instituțiile și statele membre cu care dorește să coopereze, a declarat ministrul maghiar al afacerilor UE Janos Boka pe platforma X. Ungaria, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, intenționează să găzduiască un summit pentru afaceri externe la Budapesta în perioada 28-29 august. Răspunsul liderilor UE este ca șeful Afacerilor Externe Josep Borrell să convoace miniștrii la Bruxelles pentru un consiliu neoficial pe Afaceri Externe în același timp cu summitul de la Budapesta. După nenumăratele drepturi de veto ale lui Orban asupra ajutorului pentru Ucraina și auto-numitele sale vizite de pace la Vladimir Putin și Xi Jinping, pe care nu le-a coordonat cu cei 26 de omologi ai săi, majoritatea celorlalte țări vor să trimită un semnal clar că Ungaria nu vorbește în numele UE. Orban profită de un vid temporar de putere în cadrul Uniunii. El și-a arogat de facto o competență care ține în fapt de președintelui Consiliului European, și care, în temeiul tratatelor Uniunii Europene, este responsabil de reprezentarea externă a Uniunii la nivelul șefilor de stat și de guvern.
Președintele pentru încă câteva zile este Charles Michel care va fi urmat de portughezul Antonio Costa. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas vor trebui să aștepte aprobarea Parlamentului European pe 18 iulie înainte ca primul să fie din nou numit, iar cel din urmă să devină oficial Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate. Cacofonia pe care a orchestrat-o Orban în mod deliberat nu poate continua fără a slăbi Europa. Orban insistă că nu este atât de izolat pe cât pretind detractorii săi. Acest lucru este dovedit de crearea, la inițiativa sa, a unui nou grup în Parlamentul European, Patrioții pentru Europa, care reunește mai multe partide de extremă dreapta. Grupul care va fi prezidat de Jordan Bardella, președintele Rassemblement National va fi al treilea ca mărime din Parlamentul European.
Comisarii europeni vor sări peste reuniunile găzduite de Orban la Budapesta ca parte a președinției sale rotative a Consiliului UE. Este versiunea Berlaymont a boicotului planificat de capitalele UE. Bruxellesul va trimite birocrați la reuniunea de afaceri externe organizată de Ungaria, în loc de miniștri, pentru a protesta împotriva „misiunilor de pace” ale lui Viktor Orban. Mingea se află acum în terenul instituției alese democratic pentru a decide cum va trata președinția lui Orban la Consiliului UE. În timp ce unii deputați europeni doresc să vadă Parlamentul refuzând să-l invite pe Orban pentru schimbul tradițional de opinii cu privire la prioritățile președinției (amânat deja la plenul din septembrie de voturile de top pentru locurile de muncă din iulie), liderii Parlamentului sunt mai susceptibili să-l ”frigă” pe Orban pe un grătar. Orban i-a trimis președintelui Consiliului Charles Michel o notă cu 10 puncte cu concluzii și sugestii bazate pe „misiunile sale de pace”, inclusiv apelul său către Trump la Mar-a-Lago.
Datată 12 iulie 2024, nota avertizează că într-o victorie „probabilă” a lui Trump, proporția UE din povara financiară a sprijinirii Ucrainei „se va schimba semnificativ în dezavantajul UE”. Citând discuțiile sale cu Trump, Orban susține că poate „să afirme cu siguranță că, la scurt timp după victoria sa electorală, ”marele blond” nu va aștepta până la inaugurarea sa, ci va fi gata să acționeze imediat ca un intermediar pentru pace. El are planuri detaliate și bine întemeiate pentru asta.” Orban nu oferă detalii despre aceste planuri bine întemeiate. Evoluția evenimentelor devine din ce în ce mai interesantă datorită acestor confruntări politice. În mod sigur Netaniahu și Putin îl așteaptă pe Trump iar Orban își face jocurile sale între cei trei. Alegerea lui Trump pentru poziția de vicepreședinte, senatorul J.D. Vance, crează un nucleu dur la Casa Albă. Vom vorbi în zilele următore de această alegere care deja a pus pe jar cancelariile europene. Fac în finalul articolului o predicție: Deși aș dori ca Draghi să preia fotoliul Comisie Europene într-un Paln B, Von der Leyen va ieși câștigătoare pentru că venirea lui Trump la Casa Albă va opri ajutorul american către Ucraian și în condițiile acestea în Europa va trebui să fie cineva care să sprijine Ucraina financiar. Dacă această predicție nu se va întâmpla atunci…Dumnezeu cu mila!
