”Magic power” pentru Ucraina

Războiul din Ucraina a intrat în al treilea an. Când la una sau la alta dintre emisiunile din 2022 spuneam că va dura cel puțin doi ani, moderatorul zâmbea. Nu eram mafalda, dar situația de pe front se îndrepta spre un astfel de curs al evenimentelor.

Cel puțin 31.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, a declarat în weekendul trecut  președintele Volodimir Zelenski, în prima sa estimare oficială a pierderilor de trupe ale Ucrainei. Cu toate acestea, se crede că numărul este puțin mai mare, deoarece soldații dispăruți în acțiune nu au fost încă incluși. În august 2023, oficialii americani, au estimat ”numărul soldaților ucraineni uciși la 70.000 și cei răniți până la 120.000” scria BBC.

În ceea ce privește presupusele pierderi rusești, se crede că cel puțin 350.000 de soldați ruși au fost până acum uciși sau răniți în lupte, potrivit ultimelor estimări publice ale armatei britanice. La rândul lor  ”americanii au evaluat pierderile rusești la 315.000”, conform Defense. Rușii au tăcut din gură la trecerea celor doi ani de lupte iar ucrainenii au ”sărbătorit” prin doborârea, săptămâna trecută, a unui alt avion rusesc A-50 (tip-AWACS), avion de avertizare timpurie, control și comandă și supraveghere a spațiului aerian cu rază lungă de acțiune (600km), în fapt a doua astfel de doborâre în mai puțin  de o lună (14 ianuarie).

În schimb Casa Albă a anunțat o serie de noi sancțiuni ca răspuns la moartea lui Navalnîi și pentru a marca aniversarea războiului. Cele 600 de noi ”obiective” sunt concepute pentru a atinge marile instituții financiare, oficiali guvernamentali, directori de afaceri, companii de transport maritim și producători. Regatul Unit (UK) și-a anunțat săptămâna aceasta noile sancțiuni, iar Uniunea Europeană pregătește și măsuri punitive. Și cu toate cele ”13 kituri” de sancțiuni Rusia a realizat o creștere de 3% a PIB-ului. Cum? Cu ajutorul Beijingului, a New Delhi și în general a Sudului Global. De când Rusia a invadat acum doi ani, America a donat Ucrainei aproximativ 44% din toată asistența militară străină, potrivit grupului de cercetare al Institutului Kiel din Germania – echivalentul a aproximativ 44,2 miliarde de dolari, potrivit ultimei valori enunțate de Pentagon.

Europa trebuie să-și ia soarta privind securitatea în propriile mâini. Începând cu cel de-al Doilea Război Mondial, Europa nu a fost și nici nu s-a văzut ca o forță geopolitică majoră, cedând acest statut către Washington și Moscova în timpul Războiului Rece. Acum aproximativ 20 de lideri europeni s-au întâlnit la Palatul Elysee pentru un summit, este drept, convocat pe 26 februarie, în grabă, în sprijinul Ucrainei. Printre cei prezenți: cancelarul german Olaf Scholz, liderul spaniol Pedro Sanchez, primii miniștri ai Țărilor de Jos, Mark Rutte și al Estoniei, Kaja Kallas, dar și ministrul de externe britanic David Cameron. Scopul lor? Să-și recapete ”mojo”-ul pentru a ajuta Ucraina să câștige împotriva trupelor Rusiei aflate în ofensivă (de exemplu, a spune „mi-am pierdut mojo” înseamnă că nu mai poți face ceva la fel de bine ca înainte sau poate că ești deprimat).

Acolo, într-o manieră foarte liberă și directă, Macron a declarat că nu ar trebui exclusă trimiterea de trupe occidentale în Ucraina. Cum așa? Începem un război cu Rusia? Nu. Probabil se gândea la o ”coaliție a voinței” așa cum s-a întâmplat în Irak sau poate Macron a confirmat că liderii au convenit să lanseze noi inițiative, inclusiv capacitatea de a sprijini Ucraina la granița cu Belarus cu forțe non-militare, precum și „operațiuni de deminare”. Sau poate se gândea la inițiativa cehilor care conduc o campanie de strângere de fonduri pentru a plăti muniția pentru Ucraina, ca o compensare pentru pachetul de ajutor blocat în Congresul SUA și pentru întârzierile în livrările promise de UE (până acum au strâns 1,4 miliarde de euro).

Subiectul cazon al ”cizmelor pe teren” fusese abordat pentru prima dată în public de prim-ministrul slovac Robert Fico, care a afirmat că un document care a circulat în bucla mică a șefilor de state și de guverne,  înainte de summit, a sugerat că un număr de state membre NATO și UE au în vedere trimiterea de trupe în Ucraina pe o bază bilaterală. S-a mai discutat  despre un acord privind extinderea achizițiilor de muniție pentru Ucraina de la furnizori din țări terțe – ceva care contravine agendei de ”autonomie strategică” a Franței și dorinței de a stimula industriile europene de apărare. Macron a mai anuțat constituirea unei coalții pentru livrarea de rachete cu rază medie și lungă de acțiune pe lângă coalițiile sistemelor de apărare antiaeriană sau deminare.

În timp ce Franța și Regatul Unit au trimis în Ucraina rachete de croazieră, respectiv SCALP și Storm Shadows, cancelarul german Olaf Scholz a reiterat la reuniune că guvernul său nu este în favoarea furnizării de rachete cu rază lungă de acțiune, Taurus, Kievului. Deși Zelenski a semnat acorduri bilaterale de securitate cu Franța, Germania, Italia, Canada și Danemarca tot nu are suficientă muniție. Întlnirea de la Palatul Elysee a demonstrat inclusiv lipsa de coeziune a vecinilor. Meloni a fost singura care a ”ratat” întâlnirea. Ea și-a aranjat o ședință de guvern ca răspuns la lipsa lui Macron de la o întîlnire video G7 organizată de italieni în wekendul care a precedat adunarea de la Elisee. Care a fost motivul? Macron din păcate a avut o invitație la…. un salon agricol organizat de francezi.