AcasăEditorialGeopolitica sub lupaÎntâlnire de gradul 3!

Întâlnire de gradul 3!

Secretarul Apărării Lloyd J. Austin s-a întâlnit cu omologul său chinez Dong Jun la Singapore pentru a încerca să împiedice comunicarea greșită în Marea Chinei de Sud și în jurul Taiwanului să se transforme într-o criză. Pe fondul tensiunilor, șefii apărării din SUA și China au ținut prima întâlnire din ultimi doi ani. Întâlnirea s-a desfășurat  în marginea Dialogului Shangri-La, un summit regional de securitate pentru Asia.

Cei doi miniștrii ai apărării au convenit să lucreze pentru o mai bună comunicare pentru a stabiliza relațiile militare și a preveni crizele, potrivit unui comunicat al Departamentului Apărării al SUA. Statele Unite și China vor „convoca/organiza un grup de lucru pentru comunicarea în caz de criză până la sfârșitul anului” scriu cei de la Pentagon. La întâlnire au apărut și ”acuzațiile diplomatice” și de o parte și de alta. Secretarul Apărării, Loyd Austin, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lansarea de către China a exercițiilor militare pe scară largă în apropierea spațiului aerian și a teritoriului maritim al Taiwanului, la scurt timp după învestirea președintelui taiwanez Lai Ching-te. La rândul său Dong a mustrat Washingtonul pentru că a trimis felicitări și o delegație la inaugurare președintelui taiwanez și a îndemnat Statele Unite „să ia măsuri concrete pentru a-și corecta greșelile”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din China, Wu.

Exercițiile, care s-au desfășurat în strâmtoarea Taiwan şi în jurul grupurilor de insule controlate de Taiwan, insule care se află lângă coasta chineză, au avut loc la doar trei zile după ce Lai Ching-te a preluat funcția de nou preşedinte al Taiwanului, un om pe care Beijingul îl consideră un „separatist”. Exercițiul făcut de Beijing, „Joint Sword 2024A”,  a durat două zile și a implicat nouă locații distincte în apele de la nord, sud și est de insula principală Taiwan și în jurul insulelor taiwaneze Kinmen, Matsu, Wuqiu și Dongyin. Exercițiile s-au concentrat pe patrule comune de pregătire pentru luptă apă-aer și lovituri comune de precizie asupra țintelor cheie. Exercițiile au implicat patrularea navelor și avioanelor în zonele din jurul Taiwanului și „operațiuni integrate” în interiorul și în afara lanțului de insule pentru a testa capacitățile comune de luptă ale forțelor chineze.

Institutul de Studii al Războiului de la Washington scrie despre operațiunile militare: ”Ministerul Apărării Naționale din Taiwan a raportat 49 de avioane ale Forțelor Aeriene Chineze (PLA), 19 nave ale Forțelor Navale Chineze (PLAN) și 7 nave Coastei de Gardă Chineze (CCG) în jurul Taiwanului pe 23 mai, prima zi a exercițiilor comune. 35 dintre aeronave au traversat linia mediană a strâmtorii Taiwan și au intrat în părțile de nord, central și sud-vest ale zonei de identificare a apărării aeriene  a Taiwanului. Ministerul Apărării Naționale din Taiwan a raportat 62 de avioane PLA și 27 de nave PLAN care operează în jurul Taiwanului pe 24 mai, a doua zi. 47 dintre aeronave au traversat linia mediană a strâmtorii Taiwan și au intrat în zonele de identificare a apărării aeriene (ADIZ) de sud-vest, sud-est și est ale Taiwanului”. Zona de identificare a apărării aeriene din Taiwan include Taiwanul și împrejurimile. O „linie mediană” teoretică a fost definită în 1955, la un an după stabilirea zonei. Beijingul nu a recunoscut-o niciodată.

Zona ADIZ-Taiwan acoperă cea mai mare parte a strâmtorii Taiwan, părți din Fujian, Zhejiang și Jiangxi și o parte din Marea Chinei de Est. A fost proiectată și creată de Forțele Armate ale Statelor Unite (USAF) în 1954. Zona este monitorizată de radarul PAVE PAWS situat lângă orașul taiwanez Hsinchu și operat cu ajutorul consilierilor americani. ADIZ include spațiu aerian internațional pe care țările îl pot monitoriza în mod arbitrar.  Luna trecută forțele navale americane au executat ceea ce se numește ”întâlniri neplanificate” sau ”întâmplătoare” în Pacificul de Vest cu forțele navale taiwaneze. Informația este distribuită de Reuters. Astfel, ar fi fost implicate „mai multe active militare/nave și avioane”, dar exercițiile nu au fost oficiale. Sursele au mai spus că fregate și nave de aprovizionare ale Taiwanului și ale SUA au participat la exercițiile de câteva zile, care au fost concepute pentru fi exersate comunicațiile, realimentarea și aprovizionarea.

Astfel de exerciții de bază sunt esențiale pentru a oferi garanția că cele două armate pot comunica și acționa împreună în momente de urgență. Surse de la Taipei spun că navele SUA și ale Taiwanului au realizat inclusiv manevre tactice de căutarea unor ținte subacvatice. Statele Unite mențin relații neoficiale cu Taiwan, dar nu îl recunosc ca stat independent. Cu toate acestea, politica SUA se opune oricărei acțiuni chineze de a lua Taiwanul – pe care China îl consideră teritoriul său – cu forța și permite Statelor Unite să înarmeze Taiwanul și să-l apere. China a întrerupt dialogul militar la nivel înalt cu Statele Unite în 2022, pentru a protesta împotriva vizitei în Taiwan a lui Nancy Pelosi, la acea vreme președintele Camerei Reprezentanților. Dialogul a fost reluat în noiembrie, după ce președintele Biden s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping în California. Statele Unite au insistat asupra necesității unor astfel de schimburi regulate pentru a preveni ca un accident sau o greșeală de calcul militară în regiune să se transforme într-o criză.

Acest lucru este deosebit de important în Marea Chinei de Sud, unde Beijingul este implicat în conflicte legate de disputele teritoriale cu aliații americani precum Filipine și pe fondul intensificării activității militare chineze în jurul Taiwanului. Ambele părți au spus că întâlnirea de 75 de minute a reprezentat un progres către o relație stabilizată. Wu Qian, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale din China, a numit-o „pozitivă, pragmatică și constructivă”. Statele Unite au subliniat angajamentul Chinei de a relua, în câteva luni, convorbirile telefonice la nivel de teatru de operațiuni. Ministrul Apărării Dong, este un fost șef al marinei chineze în vârstă de 63 de ani, și a fost numit în decembrie 2023, înlocuindu-l pe Li Shangfu la patru luni după ce acesta a dispărut brusc din vizorul publicului.

Remanierea face parte dintr-o campanie mai amplă a lui Xi, care încearcă să elimine corupția și să eficientizeze structura de comandă pentru a transforma Armata Populară de Eliberare într-o forță „de clasă mondială”, capabilă să se confrunte cu Statele Unite. În calitate de ministru al apărării, Dong este în primul rând responsabil pentru diplomația militară. Operațiunile și strategia sunt stabilite de Xi și de membri ai Comisiei Militare Centrale a Partidului Comunist Chinez. Dong, spre deosebire de predecesorul său, nu este membru al comisiei – un fapt pe care unii dintre republicanii din Congres prezenți la conferință l-au subliniat și i-au făcut pe aceștia să concluzioneze ca fiind o întâlnire cu potențial limitat. Operațiunile navale în creșterea ale Chinei și frustrarea acesteia față de prezența americană în zonele pe care Beijingul consideră ca fiind ”curtea sa din spatele casei” au devenit un exercițiu provocator pentru țările din Asia de Sud-Est și de Est, în special pentru cele care doresc să-și consolideze legăturile economice cu China, bazându-se totodată pe Statele Unite pentru apărare. China însă își consolidează structurile militare în Asia. Ultima construcție militară navală secretă a fost realizată de Beijing în nordul Cambogiei.

author avatar
Grumaz Alexandru Editorialist
Președinte Centrul de Analiză și Studii de SecuritateConsilier - Raiffeisen BankMaster of Science in National Resource Strategy - National Defense UniversityColegiul Național Sfântul Sava