Doctrina Menahem Begin! (2)

Anunțul recent făcut de Trump că discuțiile dintre SUA și Iran vor fi directe a venit ca o surpriză, în mare parte pentru că Teheranul a respins în repetate rânduri oferta lui Trump de discuții directe încă de când a făcut-o luna trecută. De atunci, Trump a intensificat presiunea asupra Iranului prin impunerea de noi sancțiuni și, săptămâna trecută, amenințând cu „bombardamente cum nu au mai văzut până acum” dacă Teheranul nu își suspendă programul nuclear și nu încetează să sprijine milițiile împuternicite din regiune.

Având în vedere că motivul declarat al Iranului pentru refuzul discuțiilor directe este obiecția sa de a negocia sub amenințarea unui atac, anunțul lui Trump a fost și mai provocator. În același timp, însă, Trump a declarat, de asemenea, că nu dorește să se implice într-un război cu Iranul, chiar dacă Israelul a devenit din ce în ce mai vocal în ceea ce privește dorința sa de a ataca instalațiile nucleare iraniene, lucru pe care ar prefera să îl facă cu asistență din partea SUA. Discuțiile care au avut loc în weekend în Oman au fost, așadar, o șansă pentru ambele părți de a găsi o rampă de acces pentru dezescaladare, indiferent de modul în care acestea sunt conduse. Aceste discuții ar fi primele discuții nucleare directe între cele două țări de când fostul președinte Barack Obama a ajuns la un acord nuclear cu Iranul în 2015, din care Trump s-a retras în timpul primului său mandat în 2018.

Oficialii lui Trump spun că sunt hotărâți să negocieze direct pentru a evita discuții prelungite și posibil neconcludente, cum ar fi efortul eșuat de la începutul administrației Biden de a reînvia acordul nuclear anulat pe care Trump l-a abandonat. Cererile administrației Trump depășesc cu mult acordul nuclear din 2015 negociat de administrația Obama, în baza căruia Iranul și-a asigurat dreptul de a îmbogăți uraniu pentru ceea ce susține că este un program nuclear pașnic. Acordul respectiv, până la abandonarea sa de către SUA, a suspendat majoritatea sancțiunilor internaționale impuse Teheranului în schimbul unor limite stricte, dar temporare, asupra programului său nuclear. Președintele Trump a anunțat luni 7 aprilie 2025 că Iranul a fost de acord să înceapă negocieri nucleare directe cu SUA pe 12 aprilie. La scurt timp după remarcile președintelui de luni, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a negat afirmațiile sale, spunând în schimb că în Oman vor avea loc „discuții indirecte la nivel înalt”. „Este atât o oportunitate, cât și un test.

Mingea este în terenul Americii”, a adăugat Araghchi, sugerând că este necesar să se facă concesii din partea SUA. Este clar că Trump nu va accepta o ofertă de „discuții de proximitate” cu terțe părți, la care administrația Biden a fost de acord în 2023, când liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a respins discuțiile directe cu Washingtonul. Nu a rezultat nimic din aceste discuții, iar pe tot parcursul președinției sale, Biden a relaxat semnificativ aplicarea sancțiunilor pentru a determina Iranul să nu continue dezvoltarea nucleară. El și consilierii săi de rang înalt s-au temut că acțiunile provocatoare – o presiune prea mare asupra sancțiunilor sau o acțiune militară americană – l-ar putea determina pe dl Khamenei să construiască o bombă atomică.

Emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, au avut un scurt schimb de replici în prezența ministrului de externe al Omanului, la sfârșitul discuțiilor de sâmbătă, 12 aprilie, a relatat Associated Press, citând televiziunea de stat iraniană. „Ambele părți au depus eforturi serioase pentru a-și demonstra disponibilitatea pentru un acord echitabil și adecvat”, a declarat Araghchi, adăugând că următoarea rundă de discuții va avea loc peste o săptămână. Israelul, care consideră Iranul o amenințare existențială, și SUA văd Iranul ca pe un regim necinstit hotărât să urmărească arme de distrugere în masă, care se va opri la minimum în a-și submina adversarii. Între timp, conducerea Iranului se confruntă cu o alegere între a renunța la aspirațiile sale nucleare, ceea ce cel mai probabil i-ar face mai vulnerabili pe termen lung, sau a continua pe calea dezvoltării nucleare și a crește dramatic riscul unui atac din partea Israelului și a SUA.

Discuțiile de sâmbătă au avut loc și după avertismente repetate din partea lui Rafael Grossi, șeful organismului de supraveghere nucleară al Națiunilor Unite, Agenția Internațională pentru Energie Atomică, conform căruia Iranul își accelerează „dramatic” îmbogățirea uraniului până la o puritate de 60%, apropiindu-se de nivelul de aproximativ 90% care constituie un grad de armament nuclear. Într-un editorial din The Washington Post, Araghchi a susținut că nu există dovezi că Teheranul și-a încălcat angajamentul de a nu produce arme nucleare. El este „dispus să clarifice intenția iraniană pașnică și să ia măsurile necesare pentru a atenua orice posibilă îngrijorare”.

Araghchi se va deplasa astăzi în Rusia pentru a se întâlni cu oficiali ruși, inclusiv cu ministrul de Externe, Serghei Lavrov, și, potrivit Ministerului de Externe al Iranului, îi va informa cu privire la discuțiile dintre SUA și Iran. Într-o declarație adresată reporterilor miercuri, 16 aprilie, Araghchi a declarat: „Scopul vizitei la Moscova este de a transmite și prezenta mesajul scris al liderului suprem iranian liderului rus”. Araghchi nu a comentat conținutul scrisorii. Discuțiile cu americani vor continua la Roma sau la Muscat încă nu s-a decis locația. Oricum Roma a fost de acord să fie gazda acestor discuții mai ales că prim-ministrul italian Giorgia Meloni se îndreaptă astăzi spre Washington pentru o întâlnire cu Trump la Casa Albă. Rusia, un aliat apropiat al Iranului și parte la acordul din 2015, și China au purtat discuții cu Teheranul în ultimele săptămâni pe tema programului său nuclear.  Iranul îl va găzdui pe șeful organismului de supraveghere nucleară al ONU, Rafael Grossi, în zilele următoare, dar a menționat că detaliile călătoriei sale „urmează să fie decise”.

Vorbeam de doctrina Begin în articolul precedent. Nu este numai acestă doctrină mai este încă ceva: modelul Libia. Netanyahu și-a clarificat, de asemenea, termenii pentru o soluție diplomatică, susținând așa-numitul „Model Libia”. Modelul Libia, numit după procesul de denuclearizare inițiat de regimul liderului libian Muammar al-Gaddafi în 2003, ar impune ca Iranul să demonteze complet și să predea toate componentele programului său nuclear, inclusiv centrifugele și alte echipamente de îmbogățire, uraniu puternic îmbogățit și proiecte de arme. Acest lucru ar depăși cu mult JCPOA. Cedarea în fața Modelului Libia ar fi cu siguranță văzută ca un semn de slăbiciune pentru regimul iranian și ar pune Ayatollahul în conflict intern cu IRGC. Se prea poate ca „pentru domnul Khamenei, a fi bombardat este preferabil decât a renunța la bombă”. Așadar, ce înseamnă toate acestea pentru negocierile viitoare? Discuțiile ar putea produce o varietate de rezultate, de la un acord nuclear Model Libia până la o operațiune militară cinetică completă a Statelor Unite și/sau Israelului pentru a distruge instalațiile nucleare ale Iranului sau ar putea produce ceva între acestea, care nu ar fi atât de diferit de JCPOA, cu excepția unui Iran mult mai aproape de producerea unei arme nucleare – caz în care s-ar putea pune întrebarea evidentă dacă retragerea din JCPOA a meritat.

Este posibil ca aceste negocieri să fie doar de formă – de ambele părți. Disponibilitatea Iranului de a negocia ar putea fi doar pentru a câștiga timp pentru a avansa programul său nuclear, în timp ce dorința lui Trump de a discuta ar putea fi pentru a demonstra că a epuizat mijloacele non-militare pentru a rezolva problema înainte de a permite un atac militar. Trump se mândrește cu faptul că este cel mai bun negociator și ar dori să fie văzut ca cel mai bun mediator de pace, demn de un Premiu Nobel pentru Pace. Are deja pe agenda sa relațiile Rusia-Ucraina și Israel-Hamas. Acum să adăugăm Iranul și programul său nuclear. Steve Witkoff va avea o primăvară aglomerată. Să sperăm că nu este responsabil și pentru negocierea acelor 90 de acorduri comerciale bilaterale.

Delegațiile din Iran și Statele Unite se vor întâlni din nou săptămâna viitoare, după încheierea discuțiilor nucleare „constructive”, care au inclus primul contact direct între o administrație Trump și un oficial iranian, potrivit agenției de știri de stat iraniene. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat presei de stat că următoarea rundă de discuții va avea loc în Oman pe 19 aprilie, adăugând că întâlnirea de sâmbătă „s-a apropiat foarte mult” de a ajunge la un cadru de negocieri. Ambele părți au declarat că doresc un acord în cel mai scurt timp posibil, a spus el. Discuțiile de sâmbătă, în mare parte indirecte, care au avut loc tot în Oman, i-au implicat pe trimisul președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și pe Araghchi. Întâlnirea a avut loc în reședința ministrului de externe omanez Said Badr Al Busaidi din capitala Muscat, la mai puțin de 10 minute de aeroport. În timpul discuțiilor, Witkoff și echipa sa au fost cazați într-o sală de recepție în dreapta intrării principale a reședinței, în timp ce Araghchi și echipa sa se aflau într-o cameră în stânga, a explicat sursa. Omanezii au schimbat mesaje în limba engleză între cele două părți. După încheierea discuțiilor, cele două delegații au vorbit doar câteva minute pe holul de marmură la ieșire.

Întâlnirile au avut loc „într-o atmosferă constructivă, bazată pe respect reciproc”, a declarat agenția de știri de stat iraniană IRNA. Casa Albă a descris, de asemenea, discuțiile ca fiind „pozitive și constructive” și un „pas înainte în obținerea unui rezultat reciproc avantajos”. Două luni acordate de Trump sunt suficiente pentru realizarea unui acord. În concluzie discuțiile au avut loc după ce Republica Islamică și-a văzut proiecția de putere regională slăbită semnificativ în ultimele 18 luni de atacurile israeliene asupra intermediarilor săi, de răsturnarea lui Bashar al-Assad în Siria și de atacuri fără precedent în interiorul propriilor granițe. Participarea lui Witkoff la discuții adaugă un alt dosar la seria de probleme complexe și dificil de rezolvat din portofoliul său în expansiune și a urmat unei întâlniri față în față cu președintele rus Vladimir Putin pe tema Ucrainei, la Sankt Petersburg pe 11 aprilie. Și totuși, la întoarcerea de la Washington, Netanyahu a spus că, dacă discuțiile nucleare se prelungesc, acesta ar putea să lovească Iranul!