Armele nucleare iraniene și amenințarea Houthi

Dacă primele 50 de zile ale celui de-al doilea mandat al președintelui american Donald Trump au fost dominate de tarife și de readucerea la un nivel de protecționism pe care țara nu l-a mai văzut din anii 1940, atunci următoarele 50 de zile ar putea implica o altă întoarcere: proliferarea nucleară. Bine-înțeles, războiul din Ucraina și relația cu Federația Rusă, rămân pe agendă. Ar părea că o relație mai caldă între Statele Unite și Rusia ar putea reduce riscul unui război nuclear.

Este posibil dar încă avem nevoie de tratate. Atât Rusia cât și Statele Unite continuă să aibă vaste arsenale de arme nucleare, limitate acum de Noul Tratat START din 2011, prelungit în 2021 până în 2026. Faptul că doar nouă țări au arme nucleare astăzi este produsul a opt decenii de garanții de securitate pe care Statele Unite le extind în mare parte din lume. Odată cu acea așa-zisă umbrelă nucleară, pe cale de dispariție, ne aflăm în prăpastia unei întorsături globale către instabilitatea nucleară, în care multe țări vor fi din nou stimulate să-și construiască propriile arsenale sau să ceară protecția umbrelei nucleare așa cum o face Polonia astăzi. Coreea de Sud și Japonia se gândesc să ia calea producerii de arme nucleare datorită prezenței acestora în Coreea de Nord. Viitorul guvern german pregătește deja o reajustare fundamentală a poziției sale de apărare. În lumea de astăzi, a politicii externe răsturnate a SUA, totuși, Trump a apelat la Rusia pentru ajutor în a opri acumularea într-un alt stat nuclear latent: Iranul.

Deși îngrijorările cresc la nivel global cu privire la programul nuclear al Iranului, miniștrii adjuncți de externe ai Iranului, Rusiei și Chinei au arătat un „front unit” la o întâlnire trilaterală de săptămâna trecută. China nu vrea ca Iranul să achiziționeze arme nucleare, dar această poziție de lungă durată asupra neproliferării s-ar putea schimba odată cu schimbarea vântului geopolitic. Pentru moment coordonarea celor trei țări este un memento pentru Trump că Statele Unite se confruntă cu un grup din ce în ce mai strâns legat de state autoritare. În această lună, președintele rus Vladimir Putin a acceptat să medieze un nou acord nuclear între Statele Unite și Iran, după ce ar fi fost solicitat de președintele american Donald Trump într-un apel telefonic în februarie. Într-o întâlnire găzduită de Arabia Saudită, secretarul de stat american Marco Rubio ar fi dat curs cererii președintelui, vorbind cu omologul său rus, ministrul de externe Serghei Lavrov. Trump a spus clar că vrea un nou acord cu Iranul. La fel a spus când a semnat luna trecută un ordin executiv prin care a pus în aplicare campania de maximă presiune asupra Iranului. El a făcut-o din nou în această lună, se pare, într-o scrisoare pe care a trimis-o direct liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. A crede că Putin împărtășește interesul bipartizan din Congresul SUA de a preveni pentru totdeauna dezvoltarea unei bombe nucleare iraniene este echivalent cu a crede că lupul poate negocia în numele vulpii pentru a ajunge la un pact de neagresiune cu adăpostul găinilor!

În acest timp al discuțiilor despre arsenalele nucleare armata americană a efectuat sâmbătă  15 martie atacuri aeriene asupra rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Iran. Președintele american Donald Trump și secretarul Apărării Pete Hegseth au declarat că această mișcare are menirea de a proteja „libertatea de navigație” în Marea Roșie și de a servi drept avertisment pentru Iran. Loviturile au venit după ce Houthii au anunțat planurile de a relua atacurile asupra navelor israeliene ca răspuns la înghețarea ajutorului alimentar acordat de Israel în Gaza. Consilierul  pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, a declarat că loviturile au ucis mai mulți comandanți houthi. Liderul Houthi, Abdul-Malik al-Houthi, a promis că va răspunde prin țintirea/lovirea navelor americane. De ce vorbim de acest atac? Pentru că este primul avertisment serios adresat Teheranului de Administrația Trump. Campania Houthi împotriva navelor comerciale din Marea Roșie a reprezentat o provocare majoră pentru transportul mondial în mare parte din derularea războiul Israel-Hamas. Houthi au atacat peste o sută de nave din noiembrie 2023, determinând firmele de transport maritim să aleagă rute alternative și crescând costurile globale de transport pe mare.

Când încetarea focului dintre Israel și Hamas a început în ianuarie, Houthi au oprit în mare măsură aceste atacuri. Israelul a întrerupt ajutorul alimentar pentru Gaza pe 2 martie, spunând că urmărește să facă presiuni asupra Hamas pentru a prelungi armistițiul și a elibera ultimii prizonieri. Houthii au spus apoi că vor relua atacarea „oricărei nave israeliene”, deși nu au fost raportate astfel de atacuri până în acest weekend, potrivit Associated Press. Traficul din Marea Roșie reprezintă o treime din transportul mondial de containere, iar perturbarea acestuia va exacerba și mai mult inflația globală și va diminua PIB-ul global, pe lângă lanțurile de aprovizionare care se vor prăbuși. De asemenea, Houthi rămân capabili să lanseze atacuri asupra Israelului, așa cum au făcut în octombrie 2024. Majoritatea acestor atacuri, care sunt peste 200, și-au ratat țintele sau au fost interceptate, dar câteva au reușit să evite apărarea antiaeriană a Israelului, inclusiv un atac cu dronă din iulie asupra Tel Aviv-ului, care a ucis un israelian.

Loviturile din weekend au fost cea mai mare operațiune militară a administrației Trump de la preluarea mandatului. Trump a avertizat Iranul într-o postare pe rețelele de socializare că sprijinul său pentru Houthi trebuie să înceteze „imediat”. Ministrul iranian de externe a răspuns că Washingtonul „nu are nicio autoritate care să dicteze politica externă iraniană”. În timp ce Trump a spus că va căuta un acord nuclear cu Iranul, oficialii iranieni au spus că nu vor negocia sub presiune. Loviturile americane vin pe fondul incertitudinilor legate de soarta armistițiului din Gaza. Hegseth a spus pe 17 martie că Washingtonul va continua să-i lovească pe Houthi până când atacurile lor se vor opri.

Întărirea procesului de pace din Peninsula Arabică, în particular din Yemen necesită implicarea Arabia Saudită. Arabia Saudită are miza cea mai mare în ​​Marea Roșie, cât și în Yemen. Împărtășește o graniță lungă cu Yemenul, ceea ce o face vulnerabilă la atacurile Houthi. În plus, o mare parte din agenda ambițioasă a Arabiei Saudite pentru 2030 se bazează pe dezvoltarea activității economice de-a lungul coastei Mării Roșii. Arabia Saudită se bucură, de asemenea, de cea mai mare pârghie asupra zonei din cauza influenței Riadului asupra guvernului recunoscut internațional al Yemenului, care depinde în mare măsură de sprijinul economic și militar saudit. Drept urmare, saudiții au o influență semnificativă asupra condițiilor unui proces de pace în Yemen. Mai important este că Arabia Saudită a devenit jucătorul dominant în Orientul Mijlociu. Chiar dacă ei se prezintă ca niște beligeranți neînfrânați de puterile geopolitice, Houthi înțeleg că vor trebui să negocieze cu guvernul saudit mult după încetarea atacurilor lor asupra transporturilor comerciale și scăderea interesului internațional pentru Yemen.

Detensionarea în Gaza este probabil o condiție prealabilă pentru progresul într-un proces de pace mai productiv în Yemen care ar slăbi poziția Houthi prin diminuarea legitimității politice pe care grupul o câștigă din atacarea Israelului și a transportului maritim și ar oferi Arabiei Saudite spațiul necesar pentru a adopta o postură mai asertivă. Dar pregătirea din partea Riadului și a partenerilor săi trebuie să înceapă acum, inclusiv prin ajungerea la un consens că foaia de parcurs al procesului de pace din Yemen trebuie extinsă pentru a include un angajament aplicabil Houthi de a înceta atacurile maritime. Houthi vor răspunde probabil acestor noi condiții cu atacuri reînnoite asupra Arabiei Saudite, în timp ce încearcă să testeze fermitatea adversarilor lor.

În următoarele luni, va deveni clar dacă Trump este cu adevărat serios să vizeze programul nuclear al Iranului în mod militar sau joacă la cacealma. La fel ca și conflictul din Ucraina, pe care inițial a promis să-l rezolve în 24 de ore și acum spune că a fost „puțin sarcastic” în legătură cu el, Trump ar putea foarte bine să descopere că Iranul se dovedește mai ”insolubil” decât anticipase. „Vom folosi o forță letală copleșitoare până când ne vom atinge obiectivul”, a spus Trump și a subliniat că atacurile Houthi asupra navelor americane „nu vor fi tolerate”. Apoi a postat o amenințare cu majuscule la adresa militanților susținuți de Iran, scriind: „Pentru toți teroriștii Houthi, TIMPUL ȚI S-A terminat, ȘI ATACURILE VOASTRE TREBUIE SĂ ÎNCETEZE DE ASTĂZI. DACĂ NU VOR ÎNCETA, IADUL VA COBORÎ PESTE VOI AȘA CUM NU AȚI MAI VĂZUT VREODATĂ!”