311-112 (Decizia Camerei Reprezentaților a SUA alungă impasul privitor la Ucraina)

Votul Camerei Reprezentanților de sâmbătă pentru a oferi 61 de miliarde de dolari în ajutor american Ucrainei a fost cel mai clar semn de până acum că, cel puțin în ceea ce privește politica externă, Partidul Republican nu este pe deplin aliniat cu fostul președinte Donald J. Trump și cu mișcarea sa „America First”. Nu a fost ușor votul. Reprezentanții republicanilor Marjorie Taylor Greene din Georgia și Matt Gaetz din Florida, au condus eforturile de a bloca ajutorul.  Cei mai devotați acoliți ai domnului Trump încă mai păstrează o opoziție deosebită față de sprijinirea Ucrainei, care figurează în teoriile conspirației ce datează de la alegerile din 2016.

Camera inferioară a Congresului SUA a adoptat măsura cu un vot de 311-112, depășind opoziția conservatoare acerbă față de finanțare. Legislația include 60 de miliarde de dolari pentru Kiev; 26 de miliarde de dolari pentru Israel și ajutor umanitar pentru civili din zonele de conflict, inclusiv Gaza; și 8 miliarde de dolari pentru regiunea Indo-Pacific. Acesta ar îndruma președintele să solicite rambursarea de la guvernul ucrainean a asistenței economice de 10 miliarde de dolari, un concept susținut de fostul președinte Donald J. Trump, care a făcut eforturi ca orice ajutor pentru Kiev să fie sub forma unui împrumut dar i-ar permite, de asemenea, președintelui să ierte acele împrumuturi începând din 2026. De asemenea, conține o măsură care să contribuie la deschiderea drumului către vânzarea activelor suverane ruse înghețate pentru a ajuta la finanțarea efortului de război ucrainean și o nouă rundă de sancțiuni împotriva Iranului.

Se așteaptă ca Senatul să adopte legislația marți 23 aprilie, și să o trimită biroului președintelui Biden, încheind călătoria sa întortocheată și plină de obstacole prin Congres. ”Călătoria” legii a ridicat semne de întrebare dacă tulburările politice din Statele Unite au distrus efectiv ceea ce a fost mult timp un puternic consens bipartizan în favoarea proiectării valorilor americane în întreaga lume. Ultima dată când Congresul a aprobat o tranșă majoră de finanțare pentru Ucraina a fost în 2022, înainte ca republicanii să preia controlul Camerei. De la invazia Rusiei din 2022, Congresul a alocat fonduri de 113 miliarde de dolari pentru a sprijini efortul de război al Ucrainei. 75 de miliarde de dolari au fost alocate direct țării pentru sprijin umanitar, financiar și militar, iar alte 38 de miliarde de dolari în finanțare legată de asistența de securitate au fost cheltuite în mare parte în Statele Unite, potrivit Institute for Study of War, un grup de cercetare cu sediul la Washington.

Administrația președintelui american Joe Biden a subliniat că, fără asistență, Ucraina ar putea pierde în apărarea împotriva invaziei Rusiei până la sfârșitul anului. De fapt, politica externă a fost mult timp unul dintre punctele slabe ale lui Trump în controlul său asupra Partidului Republican. În decembrie 2023, chiar înainte ca republicanii să preia controlul Camerei Reprezentanților, Congresul a adoptat o măsură autorizată de un aliat al lui Trump, senatorul Marco Rubio, republican din Florida, prin care interzicerea unui președinte să retragă unilateral Statele Unite din NATO. Rubio a subliniat la acea vreme că măsura vizează orice președinte, dar ținta era clară: Donald Trump care a sugerat în mod repetat că ar putea încerca să retragă țara din alianța militară transatlantică.

Niciun alt președinte nu a acceptat o asemenea poziție. Totuși, care a fost importanța votului de sâmbătă în ochii privitorului: au fost cei 101 republicani care au rupt povestea cu izolaționismul lui Trump sau cei 112 care au votat împotriva ajutorului? Dar cei mai înverșunați republicani pro-Trump au arătat cât de departe sunt dispuși să-și ducă opoziția. Douăzeci și unu dintre ei au votat, de asemenea, împotriva ajutorului militar pentru Israel, chiar dacă Trump ar fi vrut zero voturi împotrivă. Și chiar dacă fondurile americane încep din nou să curgă, argumentul central a lui Trump față de alegătorii săi rămâne intact: numai el poate pune capăt celui mai mare război terestru din Europa de la al Doilea Război Mondial. Reacția UE a venit imediat cancelariile europene salutând adoptarea unui pachet de ajutor pentru Ucraina de 60,8 miliarde de dolari de către Camera Reprezentanților SUA dar unii lideri au avertizat că este nevoie urgent de mai mult sprijin din partea Europei înainte de ceea ce se așteaptă să fie acerbe ofensive rusești în lunile următoare. Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg i-a întâmpinat miercuri 17 aprilie la sediul NATO pe prim-ministrul Olandei, Mark Rutte, pe prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, și pe prim-ministrul Cehiei, Petr Fiala. Liderii au discutat despre situația din Ucraina și au convenit că NATO ar trebui să aibă un rol mai mare în coordonarea asistenței de securitate și a instruirii pentru Ucraina pe termen lung.

Pe site-ul NATO  Secretarul general a subliniat contribuțiile importante ale Țărilor de Jos, Danemarcei și Cehiei: „Ieri, Danemarca a anunțat un nou pachet major de ajutor. Țările de Jos tocmai au anunțat 4 miliarde de euro în sprijin militar suplimentar, iar inițiativa condusă de Cehia primește sute de milioane de euro pentru mai multe obuze de artilerie pentru Ucraina.” Stoltenberg a spus că acest sprijin vine pe lângă ajutorul fără precedent care este deja oferit, inclusiv F-16 din Danemarca și Țările de Jos (așa se face lobby la NATO!). El a salutat faptul că Germania trimite, de asemenea, un sistem Patriot suplimentar în Ucraina. Timp de luni de zile, niciun cuvânt nu a fost folosit mai des pentru a descrie războiul Rusiei împotriva Ucrainei decât „impas”.

Pentru generali și factorii de decizie, analiștii militari și jurnaliștii, termenul a ajutat la surprinderea dificultăților cu care se confruntă fiecare parte în a obține câștiguri majore una față de cealaltă. Imaginea unui război în impas a modelat și dezbaterea politică. Susținătorii unei încetări a focului au susținut argumente pentru negociere. Pentru criticii care au considerat că administrația Joe Biden a fost prea precaută, frontul înghețat a însemnat că Washingtonul nu a oferit suficient ajutor atunci când acest lucru ar fi putut face diferența. Alți critici, temându-se de un conflict nesfârșit, au început să numească ajutorul SUA inutil și risipitor. În 2024, cele mai importante întrebări cu care se confruntă cele două părți sunt despre o posibilă întrerupere a impasului. Rusia și Ucraina ar putea privi în curând un conflict transformat – unul în care ambele au motive reale de speranță, precum și de frică!