2025 anul Donald Trump (III)

Ce ne va aduce 2025? Va fi pace în Ucraina? Ce va face Europa? Cu Donald Trump la Casa Albă și republicanii săi controlând ambele camere ale Congresului, Europa nu a fost niciodată mai expusă capriciilor politicii comerciale americane. Dacă Trump își va îndeplini amenințarea de a impune tarife de până la 20% la importurile de pe continent, industria europeană ar suferi o lovitură ”corporală” dură. Cu peste 500 de miliarde de euro în exporturi anuale către SUA din UE, America este de departe cea mai importantă destinație pentru mărfuri europene. Indiferent de motiv, Europa pare să fi făcut puțin pentru a se pregăti pentru întoarcerea lui Trump. Primul răspuns al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la realegerea sa a fost acela de a sugera Europei să cumpere mai mult gaz natural lichefiat (GNL) din SUA. În 2018, Trump a impus taxe pe oțelul și aluminiul european care rămân în vigoare.

Președintele american Joe Biden a fost de acord să suspende aceste tarife până în martie 2025, pregătind terenul pentru o nouă confruntare cu Trump în primele săptămâni ale noii sale administrații. Bancherii europeni avertizează deja că o nouă rundă de tarife ar putea reaprinde inflația și ar putea submina în mod fundamental comerțul global. Să nu uităm răspunsul Occidentului  la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Suntem la al 15 pachet de sancțiuni. Acestea au provocat o serie de perturbări neintenționate ale lanțurilor de aprovizionare, distribuției alimentelor, prețurilor energiei și rutelor de transport, cu consecințe negative grave pentru alte părți ale economiei globale. Sancțiunile împotriva Rusiei s-au dovedit mai puțin eficiente decât și-au imaginat mulți din Occident. Acest rezultat ridică întrebarea dacă guvernul rus ar fi putut folosi timpul dintre anexarea Crimeei în 2014 și invazia sa din 2022 a Ucrainei pentru a-și limita vulnerabilitatea la influența occidentală. Înțărcarea economiei chineze de dependența de activele și tranzacțiile denominate în dolari americani în 2025 ar putea să nu fie încă realistă, nici reducerea dependenței Chinei de piețele americane și de tehnologia avansată.

Dar guvernul chinez își face economia mai rezistentă în fața presiunii americane. Beijingul predă lecții populației împotriva constrângerii economice a SUA în moduri care nu vor face decât să diminueze sprijinul popular pentru sistemul internațional bazat pe reguli condus de Occident. Cât privește crizele globale putem spune: Orientul Mijlociu pare gata să domine titlurile. Va unifica Siria post-Assad grupuri disparate din opoziție sau va rămâne un stat eșuat, doar de data aceasta, condus de islamiști? Soarta Siriei nu numai că va defini viitorul celor douăzeci și trei de milioane de oameni ai țării, ci va avea și un impact semnificativ asupra vecinilor săi imediați: Turcia, Irak, Iordania, Liban și Israel. Erdogan se va lupta, în 2025, cu Netanyahu pentru leadershipul Orientului Mijlociu.

În ceea ce privește Iranul, va fi 2025 anul în care țara va acționa pentru a finaliza dezvoltarea unei capacități nucleare reală? Pe de o parte, în vremuri de criză precum cea actuală, Teheranul tinde să evite provocările și, prin urmare, ar putea căuta negocieri cu Statele Unite, în special înainte ca sancțiunile europene să revină. Pe de altă parte, având în vedere că Iranul a fost martor la degradarea principalilor proxi (Hamas și Hezbollah), la pierderea principalului său stat client (Siria), la lipsa acurateței capacității sale lovire cu rachete (împotriva apărării Israelului, Statelor Unite, și alți parteneri) și distrugerea apărării sale aeriene (prin loviturile recente ale Israelului), regimul ar putea fi mai motivat ca niciodată să dezvolte cel mai bun descurajant cel nuclear. Eu zic că anul 2025 va fi cel al schimbării liderului la Teheran. Sănătatea precară a Liderului Suprem Sayyid Ali Hosseini Khamenei, în vârstă de 89 de ani, pune sub semnul întrebării consecințele politice ale morții sale apropiate sau ale unei posibile cedări de putere. Sănătatea lui Khamenei a fost un motiv de preocupare din 2007, când a dispărut temporar din ochii publicului. Ulterior, știrile au apărut că a urmat o procedură medicală de rutină care nu necesita provocarea de suspiciuni în ceea ce privește sănătatea lui.

Cu toate acestea, rămâne întrebarea dacă starea lui de sănătate este o fantezie sau o realitate. Indiferent de adevărul asupra sănătății sale, mulți bănuiesc că suferă de cancer de prostată. Khamenei are 89 de ani – împlinește 90 de ani în iulie – și șansele ca el să continue ca Lider Suprem activ sunt minime. Moartea sau demisia sa nu numai că vor remodela situația, dar ar putea polariza foarte mult politica și ar crea mai multă instabilitate pentru Iran. Următorul succesor posibil trebuie să îndeplinească anumite cerințe. Această figură politică trebuie să se conformeze și să urmeze ideologia revoluționară a lui Khamenei una anti-occidentală, în  principal anti-americană. Viitorul lider ar trebui, de asemenea, să îndeplinească statutele religioase și să aderare la regulile clericale. Indiferent de cine poate fi acel cleric, Iranul va fi condus probabil de o altă personalitate religioasă care este mult mai puțin puternică decât Khamenei și mai îndatorată Corpul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC).

În plus, succesorul lui Khamenei ar trebui să fie suficient de tânăr pentru a submina actuala opoziție, care se manifestă în rândul multor tineri ai Iranului ce reprezintă majoritatea populației Iranului, față de conducerea clericală predominantă. Susținătorii succesiunii lui Mojtaba Khamenei (presupus urmaș) susțin că tradiția musulmană șiită permite conducerea ereditară în conceptul de imamat. Dar experții religioși răspund că imamii sunt aleși de Dumnezeu, în timp ce liderul suprem este ales de reprezentanții poporului și, prin urmare, nu poate fi ereditar. IRGC și aparatul de securitate și informații sunt pilonii care l-au susținut și l-au încurajat pe Khamenei. Următorul lider va fi probabil în imposibilitatea de a exercita puterea fără sprijinul acestui aparat militar deplin. Și apoi mai este factorul Israel: liderii israelieni sunt plini de încredere după ce au sfidat rugămințile exterioare de a pune capăt războiului din Gaza și de a detensiona conflictele țării lor cu Iran și Hezbollah. Euforici și încurajați, ei ar putea decide că acesta este anul pentru a lovi programul nuclear al Iranului și a-l da înapoi cu ani în urmă.

Ce rezervă 2025 pentru o altă zonă de război, Ucraina? Trump a promis că va pune capăt conflictului acolo, dar adevărul rămâne că viziunile ucrainene și cele rusești asupra unei reglementări diferă în mod ”sălbatic”, iar președintele rus Vladimir Putin s-a arătat puțin interesat de negocieri serioase. În loc să se încheie, conflictul ar putea escalada în 2025. Săptămâna aceasta, un agent ucrainean a asasinat un general rus de rang înalt la Moscova, iar mai devreme, Putin a amenințat că va viza „centrele decizionale” de la Kiev cu o nouă rachetă balistică. Dar pe parcursul anului viitor, Putin se va confrunta probabil cu probleme interne tot mai mari. Banca centrală a Rusiei a prognozat o creștere economică de 0,5 până la 1,5% în 2025, în scădere de la 3,5 până la 4% în 2024, sugerând că boom-ul din timpul războiului s-ar putea să-și fi urmat cursul.

O întrebare conexă este cât de departe este pregătită China să meargă în susținerea „fără limite” a partenerului său Rusia. Președintele chinez Xi Jinping a dovedit puțină dezaprobare exterioară față de războiul lui Putin din Ucraina – dimpotrivă, China furnizează tehnologie militară vitală și sprijin Rusiei – dar 2025 ar putea fi anul în care începem să vedem fâșii de lumină între cele două puteri revizioniste, deoarece fiecare încearcă să încheie acorduri cu Trump iar constrângerile asupra alinierii lor devin mai evidente. China rămâne preocupată de Taiwan. Săptămâna trecută, China a organizat cele mai mari exerciții militare maritime din ultimele decenii. Implicând aproape nouăzeci de nave, exercițiile păreau concepute pentru a transmite mesajul că Beijingul are puterea de a bloca insula și de a împiedica aliații americani să vină în salvare. Revenirea lui Trump întrerupe ambele sensuri pentru Taiwan. Pe de o parte, președintele ales a promis că va intensifica concurența SUA cu Beijingul. Pe de altă parte, el pare să nu aibă nicio afinitate pentru insula democratică și a criticat succesul acesteia de a deveni o putere în domeniul semiconductorilor, în opinia sa, pe cheltuiala Statelor Unite. Președintele Joe Biden a gândit venirea în apărarea Taiwanului în contextul unei invazii chineze; Trump a sugerat că ar putea aplica taxe vamale Chinei, și în mod sigur o va face. Și în final un fapt despre care presa noastră nu vorbește.

Cea mai mare criză umanitară din lume în acest moment este războiul civil din Sudan, care are loc din primăvara anului 2023. Se preconizează că criza se va agrava abia în 2025, deoarece puterile externe — inclusiv Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. — continuă să se amestece în conflict. Tot în Africa va merita să urmăriți conflictul dintre Republica Democrată Congo și Rwanda, insurgența islamistă cronică din nordul Nigeria, președinția G-20 a Africii de Sud și alegerile potențial volatile așteptate în 2025 în Côte d’Ivoire, Tanzania și Camerun. America de Sud se va confrunta cu migranții deportați din SUA în timp ce Nicolas Maduro își păstrează președinția, sfidând rezultatele alegerilor din 2024. În fine, ceea ce așteptă europeni este o întâlnire între Donald Trump și Putin pentru soluționare războiului din Europa. „Unul dintre lucrurile pe care vreau să le fac rapid este să mă întâlnesc cu președintele Putin, care a spus că vrea să mă întâlnească cât mai curând posibil. Așteptăm asta, pentru că trebuie să punem capăt acestui război”, a declarat Trump în cadrul primului său mare discurs de la realegerea la Casa Albă ținut la  Phoenix, statul Arizona. Generalul în rezervă Keith Kellogg, nominalizat de Donald Trump în postul de emisar al SUA pentru războiul din Ucraina, crede că Moscova și Kievul sunt pregătite de negocieri, doar că au nevoie de „un arbitru”. În opinia președintelui ucrainean Zelenski, Vladimir Putin nu își dorește pace, ci doar să se așeze la masă cu lideri din Occident și să iasă din izolare. Desigur, dacă trecutul este prolog, anul următor va fi plin de surprize – unele bune, altele rele – pe care nimeni nu le va fi prezis. În 2025, vechiul clișeu va fi cu siguranță adevărat: așteptați-vă la ceva neașteptat. ”Lebedele negre” se pregătesc să zboare inclusiv din Delta Dunării!