Intrăm într-o perioadă de rivalitate de mari puteri în care o putere în ascensiune ca China provoacă din ce în ce mai mult SUA. Pe termen lung, economia globală ar putea experimenta deglobalizare și o creștere mai lentă a ofertei. Pe termen scurt există trei scenarii principale pentru investitori și toate se bazează pe SUA: o ”aterizare ușoară” a economiei SUA, o ”recesiune ușoară” în SUA și o ”recesiune severă” în SUA.
Recesiunea rămâne o amenințare reală pe piețele economice. Unul dintre scenariile posibile, destabilizatoare, ar fi o combinație de evenimente economice și geopolitice care aduc un impact semnificativ. Luăm de exemplu, o posibilă a doua președinție a lui Trump care va intra în vigoare abia în 2025, piețele vor încerca să anticipeze aceste efecte mult mai devreme. În 2023, lumea occidentală a scăpat de replicile unei pandemii globale, a învățat să danseze cu incertitudinea geopolitică și s-a adaptat la ritmul în continuă schimbare al unei noi norme de inflație ridicată și creștere economică scăzută.
Odată cu venirea lui 2024 lumea se pregătește pentru cel mai important an electoral din istorie: 40 de alegeri naționale. Această vâltoare geopolitica, reprezentând 41% din populația globală și 42% din PIB-ul global, este gata să remodeleze ordinea globală. Mizele sunt mari, cu SUA, Marea Britanie, Africa de Sud, Indonezia, India, Mexic și Rusia (da Rusia!) printre jucătorii cheie. Doamne ferește dacă mai avem un 2016 când alegătorii trimit haos cu un BREXIT și cu alegerea lui Trump. Va fi 2024 o repetiție? Ne vom confrunta cu o volatilitatea geopolitică: o lume pe muchie de cuțit?
Țineți-vă bine în scaune și puneți-vă centurile pentru că da, 2024 moștenește turbulențe geopolitice ca niciodată în istorie. Conflictele regionale aflate în desfășurare în 2023 (Ucraina și Gaza) și creșterea cererilor sociale în Europa alimentate de factori precum creșterea costului vieții și preocupările tot mai mari de mediu vor testa rezistența relațiilor internaționale și vor provoca normele stabilite. Războiul Israel-Hamas a avut până acum efecte de propagare limitate asupra economiei și piețelor globale, deoarece războiul a rămas în mare parte limitat la Gaza și la Israel. Cu toate acestea, riscul escaladării și extinderii este mare – prețul petrolului fiind probabil principalul canal al crizei către economia și piețele globale. Războiul din Ucraina rămâne, de asemenea, un risc cheie. Diversificarea rapidă a Europei a surselor sale de aprovizionare cu energie și gestionarea cererii de energie a redus impactul economic asupra economiei europene la câteva sectoare-cheie – industria grea consumatoare de energie din Germania fiind principala victimă. Deși pagubele economice mai ample au fost limitate până acum, alte perturbări ale piețelor energetice și alimentare și ale lanțurilor de aprovizionare rămân un risc real. În ciuda măsurilor recente de îmbunătățire a relațiilor, inclusiv recenta întâlnire față în față dintre președintele american Joe Biden și președintele Chinei Xi Jinping, relațiile dintre SUA și China rămân tensionate, iar riscul unor restricții suplimentare în comerț și investiții rămâne ridicat. În timp ce majoritatea experților consideră că riscul pe termen scurt al unei invazii a Taiwanului de către China este scăzut, forța continuă a Chinei de a-și extinde influența în Marea Chinei de Sud crește riscul accidentelor militare.
De asemenea, este probabil ca Rusia și Iranul să continue să folosească proxi pentru a crește instabilitatea politică în Orientul Mijlociu, iar riscul terorii și al atacurilor cibernetice rămâne ridicat. Prin urmare, în timp ce economia globală a rezistat numeroaselor șocuri geopolitice asupra acesteia în ultimii doi ani, nivelurile de risc politic vor rămâne probabil ridicate în viitor și vor trebui monitorizate îndeaproape, având în vedere potențialul lor de a schimba rapid și dramatic situația economică și peisajul investițional.
Planul Americii de a pivota spre Asia și de a se concentra mai mult pe rivalitatea cu China în ascensiune a fost deraiat de războiul din Ucraina și acum de cel din Gaza. Rusia, de asemenea, își pierde influența dar ”ține cu dinții” de Africa. Conflictele înghețate se dezgheață și războaiele reci locale se încălzesc în întreaga lume. Instabilitatea în Sahel este în creștere. Lumea se pregătește pentru mai multe conflicte acum, când „momentul unipolar” al Americii s-a încheiat.
Ordinea globală, caracterizată de multă vreme de forța globalizării, se regăsește acum într-un peisaj dominat de fragmentare geopolitică și fragilitate. În 2024 încep deglobalizarea și decuplarea lanțurilor de aprovizionare. Mai mult, cel mai recent studiu global de risc al Oxford Economics afirmă că „Afacerile văd acum tensiunile geopolitice ca fiind o amenințare globală cheie”. Tensiunile geopolitice – de exemplu, legate de Taiwan, Coreea și Rusia-NATO – reprezintă acum cel mai mare risc pentru economia globală atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu.